Ora astrala care a schimbat istoria
“Gandhi este, cu siguranta, facut
din stofa din care eroii si martirii sunt facuti. Ba mai mult, el are in el
puterea spirituala minunata de a transforma oamenii obisnuiti din jurul lui in
eroi si martiri.”/ Gopal Gokhale
Incidentul care s-a petrecut in gara Pietermaritzburg,
Africa de Sud, 7 iunie 1893, este o parte de nesters a istoriei omenirii, o intamplare
neplacuta care a schimbat cursul vietii tanarului Ghandi, dar si al istoriei
Africii de Sud, al Indiei si al altor tari ai caror lideri politici au adus transformari
pozitive importante in viata populatiei oprimate, prin valorile nobile preluate
din gandirea si spiritualitatea lui Gandhi.
Gandhi a ajuns in Durban, Africa de Sud, in
1893 pentru a-i servi drept consilier juridic comerciantului indian Dada
Abdulla. In iunie, a fost rugat de Dada Abdulla sa efectueze o calatorie la
Pretoria in Transvaal, calatorie care l-a dus mai intai la Pietermaritzburg. Tanarul
Mahatma Gandhi, si-a cumparat bilet la clasa intai si a ocupat un loc chiar in
compartimentul de clasa intai. Un europen care a intrat in compartiment, vazandu-l
pe tanarul ce parea a fi un "coolie" (muncitor
necalificat din Asia), a
chemat imediat un oficial de la caile ferate cerandu-i sa-l scoata din
compartiment si sa-l mute acolo unde ii este locul, adica in compartimentul de
clasa a treia, deoarece "coolies" si coloratii nu erau acceptati in
compartimentele de clasa I, acestea fiind rezervate numai albilor. Gandhi a
protestat aratand biletul, dar a fost avertizat ca va fi indepartat cu forta
daca nu se va muta de bunavoie. Tanarul a refuzat categoric, iar in urma acestui
protest a fost aruncat din tren in gara Pietermaritzburg, cu geanta si bagaj cu
tot. Trenul a plecat si el s-a retras in sala de asteptare.
"Era iarna", scria Gandhi in
autobiografia sa, "frigul era extrem de aspru,
haina imi era in bagaje, dar n-am indraznit sa o cer pentru a nu fi insultat
din nou, asa ca am stat si am tremurat... Imi era teama pentru viata mea. Am intrat
intr-o camera de asteptare intunecata. In camera era un barbat alb. Mi-a fost
teama de el. Care era datoria mea? m-am intrebat. Ar trebui sa ma intorc in
India sau ar trebui sa merg mai departe cu ajutorul lui Dumnezeu si sa ma
confrunt cu orice imi era rezervat? Am decis sa raman si sa sufar. Activitatea
mea non-violenta a inceput de la acea data” – Propria sa “privatiune era
superficiala, doar un simptom al bolii profunde datorate prejudecatii culorii".
In astfel de circumstante, Gandhi devine pentru
prima oara constient de rasismul si inechitatile grave la care oamenii erau
supusi din cauza culorii pielii. Ca urmare, el s-a angajat intr-o calatorie
care avea sa-l duca mult dincolo de Pretoria. Cu alte cuvinte, acea calatorie
cu trenul, initial esuata, de la Durban la Pretoria, urma sa fie simbolic
maniera sa de a provoca si alte incalcari ale legii, precum si stradania de a
influenta femeile si barbatii din propria tara. Dupa intoarcerea sa in India, la
inceputul anului 1915, Gandhi a folosit trenul pentru a calatori de-a lungul si
de-a latul Indiei, si a facut-o intotdeauna la clasa a treia. Putini indieni ai
timpului sau, sau chiar de atunci, au dobandit cunostinte despre India asa cum
a facut-o Gandhi prin calatoriile sale si nu exista alt indian care sa fi
traversat tara cu trenul la fel de mult ca si el.
Asa si-a imaginat Richard Attenborough incidentul
in filmul sau din 1982, Gandhi.
- GANDHI -
"Spune-mi…te
gandesti la Iad?
Nici eu
nu ma gandesc, dar este un om aici.. este crestin si a scris ca este in ordine
sa crezi.
Scuzati-ma,
domnule, de cat timp sunteti in Africa?
De o
saptamana.
Nu stiu
cum ati obtinut biletul!
Ce faci
in acest tren, coolie?
De ce?
Am bilet...Un bilet de clasa intai.
Cum
l-ai obtinut?
M-am
dus dupa el la gara…Sunt avocat…nu am…
Nu
exista avocati de culoare in Africa de Sud. Sa stai acolo unde iti este locul!
Va iau
inapoi bagajele, domnule?…
Nu.
Nu.. stai o clipa, te rog. Vezi?...Mohadma Gandhi, avocat in drept. Sunt in
drum spre Pretoria sa asist un caz pentru o firma Indiana.
Nu ma
auzi? Nu exista nici un avocat de culoare in Africa de Sud.
Domnule,
am fost chemat la barou in Londra si inscris la Inalta Curte de Justitie. Sunt,
prin urmare, avocat. Si din moment ce in ochii vostri sunt colorat, cred ca
putem deduce ca exista cel putin un singur avocat de culoare in Africa de Sud.
Inteligent
si afurisit Kaffir! Scoate-l afara!
Muta-ti
fundul negru inapoi la clasa a treia…Sau te voi arunca afara la urmatoarea
statie..
Dar, mereu am calatorit la clasa intai…"
**********
Astazi, Statia Pietermaritzburg a ramas in
mare masura neschimbata ca pe vremea lui Gandhi, si mai multe placi din sala
principala de asteptare comemoreaza un eveniment ce a dat nastere luptei pentru
libertate atat in Africa de Sud, cat si in India. Bazandu-se pe planurile
initiale ale Garii si pe configuratia trenurilor la acel moment, a fost posibil
sa se marcheze zona aproximativa a platformei si camera de asteptare folosita
de Gandhi in noaptea fatala. In dimineata urmatoare, Gandhi a trimis o
telegrama de protest directorului general al Cailor Ferate Nationale, dar acest
document nu a fost inca gasit.
In 1893, colonia Natal, din care facea parte
Pietermaritzburg, a fost concesionata guvernului responsabil si, la scurt timp
dupa aceea, a inceput adoptarea unei legislatii care restrictiona activitatile
politice si economice indiene. Intr-o scrisoare scrisa pe 18 iunie 1896
secretarului de stat pentru colonii, Sir John Robinson, premierul din Natal
declara: "In afara de toate celelalte considerente, ramane totusi faptul
ca obiectul Legii privind modificarea dreptului electoral este acela de a se asigura
ca intreg controlul destinelor politice ale Natal-ului ramane in mainile
oamenilor de rasa europeana".
Raspunsul lui Gandhi a fost sa scrie scrisori
de protest, sa prezinte petitii in masa si sa constituie Congresul Indian din
Natal. Aceste activitati l-au facut un ghimpe in coasta guvernului colonial. In
paralel, in anul 1898, Procurorul General al Natal-ului scria: "Domnul Gandhi
este o persoana capabila, dar nemultumita si nu este atat de recunoscator pe cat ar putea sa fie pentru concesiile facute unei clase ale carei interese le asuma
atat de abil.”
Inca din 1893, cand Gandhi a sosit la Durban,
indienii formau aproape jumatate din populatia non-africana, iar in 1904
indienii depaseau numarul albilor din Natal. In 1894, Gandhi a ajutat la
infiintarea Congresului Indian din Natal pentru a lupta impotriva
discriminarii. Gopal Krishna Gokhale, mentorul lui Gandhi, spunea mai tarziu: “Gandhi este, cu siguranta, facut din stofa din care
eroii si martirii sunt facuti.Ba mai mult, el are in el puterea spirituala
minunata de a transforma oamenii obisnuiti din jurul lui in eroi si martiri.”
Gokhale a fost unul dintre cei mai importanti
lideri sociali si politici din timpul Miscarii de Independenta a Indiei
impotriva Imperiului Britanic din India. Gokhale a fost ales liderul Congresului
National Indian si fondator al "Societatii Slujitorilor Indiei". Prin intermediul acestei Societati, precum si al Congresului si al altor organe legislative in care a
servit, Gopal Gokhale a organizat una dintre campaniile pentru autonomia indiana si
reforma sociala. Era liderul fractiunii moderate a Partidului Congresului
care promova reformele prin colaborarea cu institutiile guvernamentale
existente.
Gokhale a fost un
mentor excelent pentru Mahatma Gandhi in anii sai de formare. In 1912, a
vizitat Africa de Sud la invitatia lui Gandhi. In calitate de tanar avocat,
Gandhi s-a intors in lupta sa impotriva Imperiului din Africa de Sud si a
primit indrumari personale de la Gokhale, inclusiv o cunoastere si intelegere a
Indiei si a problemelelor grave cu care se confruntau indienii. In 1920, Gandhi
devine liderul Miscarii pentru Independenta Indiei. In autobiografia sa, Gandhi
il numeste pe Gokhale mentorul si ghidul sau. Gandhi a recunoscut in Gokhale un
admirabil lider si un maestru politician, descriindu-l drept “pur ca un cristal, bland ca un miel, curajos ca un leu,
cavaler fata de o greseala si cel mai perfect om in domeniul politic.” In
ciuda respectului profund pe care i-l purta lui Gokhale, totusi, Gandhi nu era de
acord cu increderea acestuia in institutiile occidentale ca mijloc de realizare
al reformei politice si, in cele din urma, a ales sa nu devina membru al
“Societatii Slujitorilor Indiei” a lui Gokhale.
CONFERIREA POSTUM A “LIBERTATII ORASULUI PIETERMARITZBURG” LUI
MAHATMA GANDHI
Povestea suferintei lui Gandhi din gara
Pietermaritzburg a capatat si o semnificatie de alta natura. Pe data de 25 aprilie 1997, Consiliul Local al
orasului Pietermaritzburg s-a intalnit pe platforma Garii Pietermaritzburg, pentru
a conferi postum, intr-o ceremonie emotionanta, onoarea “Freedom of the City of
Pietermaritzburg” (Libertatea Orasului) lui Mahatma Gandhi. In fata celor intruniti
ca sa indrepte o greseala seculara, presedintele Mandela, care primise si el in
aceeasi zi onoarea “Libertatea Orasului”, a reamintit de "exemplul magnific de
sacrificiu si dedicare personala al lui Gandhi in fata opresiunii".
“Libertatea orasului” este o onoare acordata
de consiliul municipal al unui oras unei persoane (sau persoanelor) pe care orasul doreste sa ii rasplateasca printr-un omagiu. In societatea contemporana, acordarea
“Libertatii orasului” este privita mai mult ca un gest simbolic. In unele tari,
indivizii primesc in schimb cheia orasului, care de obicei ia forma unei chei
ornamentale. Alte locuri au propriile lor variante locale unice,cum ar fi palariile
albe Smithbilt acordate de orasul canadian Calgary.
Cuvantul Presedintelui Mandela, in onoarea
lui Gandhi:
"Astazi indreptam o
greseala seculara. Aceasta gara, odata una dintre cele mai cunoscute simboluri
ale discriminarii, intolerantei si opresiunii, proclama astazi un mesaj al
demnitatii restabilite. Spre deosebire de acea zi rusinoasa,
Pietermaritzburg si, fireste, Africa de Sud, trimite astazi un mesaj de
speranta, confirmand valorile nobile sustinute de Mahatma Gandhi. Actiunea
voastra adauga forta efortului national de reconciliere, redresare si
reconstructie.
Este un privilegiu deosebit pentru
mine sa impartasesc personal acest tribut. Exemplul magnific al lui Gandhi de
sacrificiu si dedicare personala in fata opresiunii, a fost una dintre multele
sale mosteniri fata de tara noastra si fata de lume. El ne-a aratat cat de
necesar a fost sa infrunte cu curaj inchisoarea daca adevarul si dreptatea
trebuiau sa triumfe in sfarsit asupra raului.Valorile tolerantei, respectului
reciproc si unitatii pentru care a stat si a actionat au avut o influenta
profunda si pozitiva asupra miscarii noastre de eliberare si gandirii mele. El ne
inspira astazi in eforturile noastre de reconciliere si construire a
natiunii".
Gopal Krishna Gandhi, Inaltul Comisar al
Indiei in Africa de Sud, a primit aceasta onoare, “Libertatea orasului Pietermaritzburg”,
in numele renumitului sau bunic, mentionand ca experienta lui Gandhi din gara
este ceva in genul unei a doua nasteri.
Cuvantul lui Gopal Krishna Gandhi, in onoarea
lui Gandhi:
“Cand Gandhi a fost aruncat din
tren, a cazut un indian care vizita Africa de Sud; dar cand Gandhi s-a ridicat,
a luat nastere un indian al Africii de Sud. Indianul si sud-africanul au
fuzionat in el in momentul caderii; fara indoiala, cu o neincredere uluitoare care
s-a transformat, chiar in clipa urmatoare, in furie.
Dar, printr-o alchimie unica, care
a fost numai a lui, el s-a transformat in ceva total diferit, ceva creativ, ceva
rascumparator, ceva care a schimbat socul si furia in hotarare de transformare.
Gandhi a cazut cu un bilet de cale ferata pe care nimeni nu l-a onorat, dar s-a
ridicat cu un testament pe care nimeni nu il putea ignora; a cazut un pasager, dar
s-a ridicat un patriot; a cazut un avocat, dar s-a ridicat un revolutionar; mandatul
sau legal a devenit o cauza politica; simtul sau de decenta umana s-a
transformat intr-o pasiune pentru justitia umana. Individualul a murit in el in
acel moment si a devenit public; "a mea" a devenit "a ta".
De fapt, cultul tau, Mohandas Gandhi, nu a fost aruncat aici, el a fost lansat
aici.
Prin urmare, cand azi i se confera “Libertatea Orasului Pietermaritzburg”, i se confera de fapt echivalentul
celui de-al doilea certificat de nastere, un certificat care marcheaza nasterea
sa politica.”
De multe ori, cuvintele, prin magia lor unica, razbat frematand timpul. Clipa prezenta devine astfel partasa la cea a trecutului, iar tu esti destinat sa retraiesti, doar pentru o fractiune de secunda, emotia
coplesitoare a unui moment istoric, care iti este daruita doar o singura data.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.