In memoria lui Mahatma Gandhi
2
octombrie 1869 – 2 octombrie 2018
“Nimeni nu trebuie sa stea smirna in fata altuia. Supunerea
oarba este adeseori mai daunatoare decat supunerea brutala in fata biciului
tiranului. Pentru sclavul unei brute inca exista speranta; dar nu exista
speranta pentru sclavul iubirii.”/ Mahatma Gandhi
Astazi,
lumea este maturata de uraganul violentei manifestat prin forta bruta indreptata
asupra omului sau prin forta perfida, ascunsa, care ucide spiritul. Ne
devoram unii pe altii in numele unor principii care maschiaza interese si instincte. Fiecare revendica pentru sine, refuzandu-l celorlalti,
dreptul la legitimitatea actiunilor sale. Si asta pentru ca, in opinia
fiecaruia, adevarul lui este singurul adevar. Pentru cei care detin puterea lumii,
democratia este doar o lozinca, un instrument de manipulare in spatele caruia
se ascund aceleasi interese obscure, pentru care, scopul va fi intotdeauna scuza mijloacelor folosite.
In secolul trecut, in
plin avant al expansionismului colonial, un tip nou de eroism, izvorat din
suferinta, s-a inaltat pe acest pamant: un palmas umil si slujitor al tarii
sale si al umanitatii, Mahatma Gandhi,
parintele Indiei, omul pentru care non-violenta a reprezentat titlul sau de
noblete. Nu a fost purtatorul unor noi adevaruri, ci, dupa cum singur spunea, a fost un om modest, care
a incercat sa reprezinte si sa urmeze Calea Adevarului, asa cum o stia: “Eu doar arunc o lumina noua sub maruntele si vechile
adevaruri”.
Ranit adanc atat prin umilinta sa, cat si prin bunul-simt de care a dat dovada, acest
maestru al adevarului si al iubirii a condus prin non-violenta un nou tip de razboi,
cel al sufletului. A impresionat prin forta sufletului, ceea ce era aproape
imposibil de impresionat. Un om simplu, bland si pios, dar cu o determinare si
forta a spiritului greu de egalat, a reusit sa controleze si sa coordoneze sute
de milioane de oameni, in lupta lor pentru libertate si autodeterminare fata de
imperiul britanic.
A
condamnat violenta, dar, prin rezistenta civila, nesupunerea si necooperarea in
masa, non-violenta promovata de el a fost mai revolutionara decat orice
violenta. “Isus Cristos –spunea el- este regele rezistentei pasive. Nici chiar Baghavad
Gita nu indeamna la violenta, ci doar la indeplinirea datoriei, chiar cu riscul
pierderii propriei vieti. Omul nu poseda puterea de a crea; in consecinta, nu
are nici dreptul de a distruge. Trebuie indragit chiar si cel care face rau,
dar asta nu inseamna ca trebuie sa toleram raul.”
“Nu
trebuie sa ne temem ca metoda non-violentei este un proces lent si indelungat.
Este cea mai rapida din lume pentru ca este sigura. Iubirea este o forta care
poate fi folosita atat de oameni, cat si de comunitati. Poate fi folosita atat
in probleme politice, cat si in cele casnice; aplicabilitatea sa universala
este dovada permanentei si invincibilitatii sale. Poate fi folosita atat de
barbati, cat si de femei si de copii. Este complet fals ca afirmam ca este o
forta utila doar acelor oameni slabi, care nu sunt capabili sa se opuna violentei cu
violenta. Aceasta forta reprezinta fata de violenta si, prin urmare, fata de oricare
gen de tiranie, ceea ce reprezinta lumina fata de intuneric.”
“Religia
non-violentei nu este doar pentru sfinti, ci pentru toti oamenii de rand. Este
legea spitei noastre, precum violenta este legea brutelor. In fiinta brutei, spiritul
doarme. Demnitatea umana cere o lege mai elevata: forta spiritului… Vreau ca
tara mea sa practice aceasta lege, vreau ca ea sa fie constienta de puterea sa.
Ea are un suflet nepieritor. Sufletul acesta poate invinge toate fortele materiale
din lumea intreaga… Daca India isi va face din violenta un crez, atunci nu voi
mai dori sa traiesc in aceasta tara; ea va inceta sa-mi inspire mandrie”
Cat
de adevarate sunt aceste cuvinte pentru oricare om a carui tara sangereaza in pragul
minciunii si al violentei brutelor aparute de nicaieri!... Sufletul lui va
sangera pentru tara care i-a oferit, ca o mama, hrana spirituala si se va
retrage, tacut, in singuratate, daca ea nu o va mai face.
“In
aplicarea non-violentei trebuie sa fim convinsi de posibilitatea pe care o are
orice fiinta umana, oricat de degradata ar fi ea, de a se indrepta prin
intermediul unui tratament uman, care in acelasi timp este si usor practicabil.
Non-violenta nu inseamna supunere oarba in fata raufacatorului. Non-violenta ii opune vointei tiranului toata taria sa sufleteasca. Astfel un singur om poate sfida un imperiu si e capabil sa provoace prabusirea acestuia..."
“Este
de datoria fiecarei fiinte umane sa priveasca cu atentie in interiorul sau, sa
se vada asa cum este si sa nu precupeteasca niciun efort pentru a-si imbunatati
mintea, sufletul si trupul… Nu este datoria omului sa-si dezvolte toate
aptitudinile pana la perfectiune. Datoria lui este de a-si dezvolta pana la
perfectiune toate calitatile care-l inalta catre Dumnezeu si de a-si anihila
defectele. Satisfactia consta in efortul depus, nu in atingerea idealului. Si un efort
deplin constituie o victorie deplina.”
Cu admiratie deplina fata de aceasta forta a spiritului, iubirii si credintei, in Mesajul adresat lumii, Rabindranath Tagore
scria despre Mahatma Gandhi si despre principiul sau, “ahimsa” (non-violenta): “Ii suntem recunoscatori lui Gandhi
pentru ca a dat Indiei ocazia sa dovedeasca ca, adanca credinta in
existenta spiritului divin in fiinta omeneasca, este inca vie... Faptul ca forta morala
reprezinta o putere superioara fortei brutale va fi dovedit de poporul care nu
poseda arme... Lupta noastra este o batalie spirituala. Este o lupta pentru Om.
Noi trebuie sa emancipam Omul de plasele de paianjen pe care si le-a
tesut imprejur, de aceste concepte ale egoismului national. Trebuie sa
convingem fluturele ca libertatea cerului valoreaza mai mult decat adapostul
coconului…”
“Gandhi a fost mai mult decat un Cuvant, el a fost un Exemplu. A evocat si intruchipat fortele spirituale latente din trecutul poporului sau,
care s-au trezit si s-au recunoscut in fiinta sa. Fericit acela care reprezinta
un popor, poporul sau adancit in mormant, care reinvie prin el” /Romain Rolland,
autor al cartii “Mahatma Gandhi, O viata legendara”
Namaste = cuvant
sanscrit, care inseamna
“ma inchin tie” sau “ma inchin divinitatii din tine” si reprezinta renuntarea
la propriul eu in fata celuilalt.
Mahatma = cuvant care in
sanscrita si hindi inseamna “suflet mare”. Numele onorific dat de Rabindranath
Tagore lui Gandhi.
