Martin Luther King - APEL LA NON-VIOLENTA

Rezistenta nonviolenta, lumina calauzitoare a miscarii

“….Pledez sa mergem mai departe ramanand angajati in nonviolenta. Scopul nostru nu trebuie sa fie acela de a invinge sau umili omul alb, ci sa castigam prietenia si intelegerea lui. Noi trebuie sa ajungem sa intelegem ca sfarsitul pe care-l cautam este o societate in pace cu sine, o societate care poate trai cu constiinta sa. Si aceasta va fi o zi nu a omului alb, nu a omului negru. Aceasta va fi o zi a omului ca om.” / MLKing

         Formarea unei gandiri nonviolente a avut, la King, radacini adanci in invataturile crestine si in cele obtinute prin studierea preceptelor nonviolente a lui Ghandi. Ca preot crestin, a fost influentat in principal de Iisus Hristos si Evangheliile crestine pe care aproape intotdeauna le cita in intalnirile sale religioase, in predicile de la biserica si in discursurile publice. Credinta sa s-a bazat puternic pe porunca lui Iisus “iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti", dar si pe poruncile "iubeste pe Dumnezeu mai presus de toate" si "iubeste-ti vrajmasii, rugandu-te pentru ei si binecuvantarea lor." Gandirea sa nonviolenta s-a bazat de asemenea pe porunca de a “intoarce si celalalt obraz” din Predica de pe Munte, si pe invatatura lui Iisus de a pune sabia inapoi la locul sau.

      In 1967, intr-o alta predica, declara: “Inainte de a fi un lider pentru drepturi civile, am fost un predicator al Evangheliei. Aceasta a fost prima mea chemare si ramane in continuare cel mai mare angajament al meu. Stiti ca de fapt tot ceea ce fac in drepturi civile fac pentru ca o consider o parte din lucrarea mea. Nu am alte ambitii in viata decat sa ating excelenta in slujba crestina. Nu am de gand sa candidez la vreo functie politica. Nu am de gand sa fac nimic decat sa raman un predicator. Si ceea ce fac in aceasta lupta, impreuna cu multi altii, creste din sentimentul meu ca predicatorul trebuie sa fie preocupat de om in intregul sau.”

   
    La inceputul anilor 1950, in timpul primilor sai ani de activism, Martin Luther King avea cunostiinte sumare despre Gandhi si rar folosea termenul "nonviolenta". Initial a crezut si a practicat auto-apararea, avea chiar arme personale in casa sa, folosite ca pe un mijloc de aparare impotriva unor posibili atacatori. Pacifistii l-au ghidat insa pe King aratandu-i alternativa rezistentei non-violente, argumentand ca acest lucru ar fi un mijloc mai bun de a-si realiza obiectivele in drepturi civile decat auto-apararea. A promis sa nu se mai foloseasca personal de arme.

     Sfatuitorii sai pe nonviolenta au fost: activistul afro-american pentru drepturile civile, Bayard Rustin care i-a fost consilier si activistii albi Harris Wofford si Glenn Smiley. Rustin si Smiley veneau din traditia pacifista crestina, iar Wofford si Rustin studiasera invataturile lui Gandhi. Rustin a aplicat nonviolenta la campania “Drumul Reconcilierii” din 1940, iar Wofford a promovat Gandhism-ul la negrii din Sud inca de la inceputul anilor 1950. In capitolul “Pelerinaj la Nonviolenta” din cartea sa “Un Pas Mare Spre Libertate”, King sublinia intelegerea pentru non-violenta care urmareste mai degraba sa castige un adversar prin prietenie decat sa-l umileasca sau sa-l invinga.

      Inspirat de succesul obtinut de Mahatma Gandhi prin actiunile non-violente, King si-a dorit si a reusit in cele din urma sa faca o calatorie la India (1959). In timpul calatoriei de cinci saptamani, King s-a intalnit cu familia lui Gandhi, precum si cu activistii si oficialii indieni, inclusiv cu prim-ministru Jawaharlal Nehru. In Duminica Floriilor din 1959, King a predicat cu privire la semnificatia marsului lui Gandhi din 1928 si la rapiditatea cu care acesta a pus capat discriminarii impotriva celor de neatins din India.

Calatoria in India a influentat foarte mult aprofundarea intelegerii sale pentru rezistenta nonviolenta si angajamentul sau de a lupta pentru drepturile civile in America. Intr-o adresare radiofonica facuta in timpul ultimei sale seri in India, reflecta: "De cand ma aflu in India, sunt mai convins decat oricand inainte ca metoda rezistentei nonviolente este arma cea mai puternica la dispozitia persoanelor oprimate in lupta lor pentru dreptate si demnitate umana".

     Datorita experientei practice in conducerea protestelor non-violente, King a ajuns sa inteleaga modul in care nonviolenta ar putea deveni un mod de viata aplicabil in toate situatiile. A numit principiul rezistentei nonviolente, “Lumina calauzitoare a miscarii noastre. Hristos a furnizat spiritul si motivatia in timp ce Gandhi a furnizat metoda”.

L-a considerat pe Gandhi a fi ''cel mai mare crestin al lumii moderne'',acesta fiind prima persoana care a transformat dragostea crestina intr-o forta puternica cu scopul schimbarii sociale. Accentul lui Gandhi pe iubire si nonviolenta i-a oferit lui King metoda de reforma sociala pe care o cauta.

Admiratia sa fata de nonviolenta lui Gandhi nu s-a diminuat pana in ultimii ani. A mers atat de departe in a-i sustine exemplul incat, la primirea Premiului Nobel pentru Pace in 1964, a salutat "precedentul succes al folosirii nonviolentei intr-un mod genial de catre Mohandas K. Gandhi pana la a contesta puterea Imperiului Britanic ... Acesta a luptat numai cu armele adevarului, forta sufletului, non-prejudiciu si curaj."

     Ca teolog, Martin Luther King a reflectat de multe ori asupra intelegerii sale pentru non-violenta. In cartea sa “Stride Toward Freedom” King scria despre nonviolenta ca este “o confruntare curajoasa a raului prin puterea iubirii ''.

Se pare ca Gandhi l-a influentat cu anumite principii morale, chiar daca Gandhi insusi a fost influentat de lucrarea “Imparatia lui Dumnezeu este Inlauntrul Vostru”, o lucrare clasica nonviolenta scrisa de Lev Tolstoi. Atat Gandhi, cat si Martin Luther King au citit Tolstoi, toti trei fiind puternic influentati de Predica lui Isus de pe Munte.

O alta influenta pentru metoda nonviolenta adoptata de King a fost eseul lui Henry David Thoreau “Despre Nesupunere Civila”, pe care l-a citit in zilele studentiei sale. El a fost influentat de ideea de a refuza sa coopereze cu un sistem al raului. A folosit uneori chiar si conceptul de "agape" (iubire crestina frateasca). Cu toate acestea, după 1960, a incetat sa-l mai foloseasca in scrierile sale.

                                            

PRINCIPIILE NON-VIOLENTEI

John Dear (nascut 1959), preot catolic american, pacifist crestin, autor si lector, o voce internationala cunoscuta pentru pace si nonviolenta, a reflectat asupra principiilor non-violentei pe care Martin Luther King le-a invatat in timpul istoricului si indelungatului an al boicotului din Montgomery, Alabama. Calea catre nonviolenta este subliniata in cartea sa “Pas mare spre libertate”. Acolo, sunt prezentate si cele sase puncte de baza ale non-violentei. King a trait si a invatat aceste ingrediente esentiale ale nonviolentei active pana in ziua in care a murit. 

Nonviolenta este calea celor puternici.

"Nonviolenta nu este pentru fricosi, pentru cei slabi, pasivi, indiferenti sau tematori. Rezistenta non-violenta rezista", scria King.

"Aceasta nu este o metoda de pasivitate stagnanta. In timp ce rezistentul nonviolent este pasiv, in sensul ca el nu este agresiv fizic fata de adversarul sau, mintea si emotiile lui sunt mereu active, cautand in mod constant sa-si convinga adversarul ca el este incorect. Metoda este fizic pasiva, dar puternic activa spiritual. Nu este non-rezistenta pasiva la rau; este rezistenta nonviolenta activa la rau".

Scopul nonviolentei este rascumparare si impacare.

"Nonviolenta nu cauta sa invinga sau sa umileasca adversarul, ci sa castige prietenie si intelegere," arata King. 

"Rezistentul nonviolent trebuie sa-si exprime de multe ori protestul prin refuzul de a colabora sau prin boicoturi, insa isi da seama ca acestea nu sunt scopuri prin ele insele, sunt doar mijloace pentru a trezi un sentiment de rusine morala in adversar...Urmarea non-violentei este crearea comunitatii iubite, in timp ce urmarea violentei este amaraciune tragica."

Nonviolenta incearca sa invinga raul, nu oamenii.

 Nu numai ca scopul non-violentei a fost depersonalizat de catre King prin definirea in termeni de reconciliere, mai degraba decat prin infrangerea adversarului, dar el a depersonalizat, de asemenea, tinta atacului rezistentului nonviolent.

Pentru King, "Nonviolenta este indreptata impotriva fortelor raului, mai degraba decat impotriva persoanelor care se intampla sa faca raul. Adversarul este un simbol al unui rau mai mare. Raufacatorii au fost victime ale raului precum au fost indivizii si comunitatile care au oprimat raufacatorii." 

Nonviolenta include dorinta de a accepta suferinta fara represalii, de a accepta loviturile de la adversar fara lovirea inapoi.

 "Rezistentul nonviolent este dispus sa accepte violenta daca este necesar, dar niciodata sa o provoace," scria King. 

“Vom potrivi capacitatea voastra de a provoca suferinta cu capacitatea noastra de indura suferinta. Vom intalni forta voastra fizica cu forta sufletului. Noi nu va vom uri, dar nu putem, in toata buna constiinta, sa ascultam legile nedrepte. Faceti-ne ce ne veti face si va vom iubi in continuare. Bombardati-ne casele si amenintati-ne copiii, trimiteti-va faptasii ascunsi ai violentei, trageti-ne pe unele margini de drum, bateti-ne si lasati-ne pe jumatate morti si va vom iubi in continuare. Dar va vom pune in curand rabdarea la incercare in functie de capacitatea noastra de a suferi. Iar in castigarea libertatii noastre, vom apela in asa fel la inima si constiinta voastra incat va vom castiga in proces.”

Nonviolenta nu evita numai violenta fizica exterioara, dar si violenta interna a spiritului. Ea practica agape / iubire in actiune.

  "Rezistentul nonviolent refuza nu doar sa-si impuste adversarul; refuza, de asemenea, sa-l urasca. In centrul non-violentei se afla principiul iubirii. Taierea lantului urii se poate face doar prin proiectarea etica a iubirii catre centrul vietii noastre. Iubirea inseamna intelegere, bunavointa de rascumparare fata de toti oamenii."

  Pentru King, aceasta agapa/iubire este puterea lui Dumnezeu care lucreaza in noi. Acesta este motivul pentru care el indeamna la cea mai inalta posibila iubire neconditionata, universal atotcuprinzatoare. King predicatorul a crezut ca Dumnezeu a lucrat prin noi atunci cand am folosit arma iubirii non-violente.

Nonviolenta se bazeaza pe convingerea ca universul este de partea dreptatii.

   "Adeptul nonviolentei are credinta profunda in viitor", scria King.

"El stie ca, in lupta sa pentru dreptate are companie cosmica. Exista o forta creatoare in acest univers care functioneaza pentru a aduce aspectele deconectate ale realitatii intr-un tot armonios." 

Filosofia, spiritualitatea, teologia si metodologia lui King au fost adanc inradacinate in speranta. Aceste principii de baza explica de ce pentru el, nonviolenta a constituit "calea excelenta din punct de vedere moral."

 *********   

     Prin felul in care si-a extins cu indrazneala campania pentru drepturi civile, de la Montgomery la Atlanta, apoi la Albany si in cele din urma la Birmingham, King a demonstrat cei sase pasi de baza ai actiunii nonviolente care pot fi aplicati la orice miscare nonviolenta pentru schimbare sociala:

Colectare de informatii: Trebuie sa facem temele si sa invatam tot ce putem despre problema sau nedreptate astfel incat sa devenim experi in acest subiect.

Educatie: Sa facem tot posibilul pentru a-i informa pe toti, inclusiv opozitia, cu privire la problema si sa folosim orice forma de mass-media pentru a educa populatia.

Angajament personal: Angajarea in lupta pentru o schimbare sociala publica nonviolenta, presupune reinnoirea in fiecare zi a caii non-violentei. Stiind ca lupta nonviolenta are nevoie de timp, ne angajam pe termen lung sa ducem munca grea, interioara, necesara centrarii pe iubire si intelepciune; ne pregatim pentru posibilitatea de respingere, arestare, inchisoare sau suferinta pentru cauza.

Negociere: Incercam sa angajam adversarii nostri, sa subliniem nedreptatea lor, sa propunem o cale de iesire si de rezolvare a situatiei, folosind strategii de win-win (partida castigata-partida castigata).

Actiune directa: Daca este necesar, vom lua masuri directe nonviolente pentru a forta adversarul sa se ocupe de problema si sa rezolve nedreptatea, folosind mijloace non-violente cum ar fi boicoturi, marsuri, mitinguri, petitii, campanii de vot si nesupunere civila.

Reconciliere: In cele din urma, vom incerca sa reconciliem cu adversarii nostri, chiar sa le devenim prieteni (asa cum Nelson Mandela a demonstrat in Africa de Sud), astfel incat noi toti  sa putem incepe a ne vindeca si a ne apropia de viziunea "comunitatii iubite".

    Principiile si metodologia nonviolentei lui King contureaza calea spre schimbarea sociala care detine inca adevarul. In strategia sa, scopurile sunt deja prezente in mijloace; semintele unui rezultat pasnic pot fi gasite in mijloacele noastre pasnice.

El sustine ca, daca ne impotrivim nedreptatii prin non-violenta statornica si construim miscarea de-a lungul acestor linii, vom castiga teren important, asa cum s-a demonstrat in viata lui Isus si a lui Gandhi, putand rascumpara societatea si crea o noua cultura, a non-violentei.

    “Fie ca toti cei care suferim opresiunea in aceasta lume, sa respingem metoda auto-infrangerii ca urmare a violentei prin represalii si sa alegem metoda care cauta sa rascumpere. Prin utilizarea acestei metode cu intelepciune si curaj, vom iesi din bezna sumbra si dezolanta a lipsei de umanitate a omului fata de om, in zorii stralucitori ai libertatii si dreptatii." / MLKing

http://ncronline.org/blogs/road-peace/what-martin-luther-king-jr-can-teach-us-about-nonviolence

http://kingencyclopedia.stanford.edu/encyclopedia/encyclopedia/enc_nonviolent_resistance/