In SPIRITUL ADEVARULUI si al CREDINTEI

 

   “Aceasta urmarire penala a fost o parodie a justitiei si unul dintre cele mai josnice atacuri asupra unei persoane nevinovate din istoria judiciara. Procesul a fost atat de nedrept! Cazul acesta a fost atat de nedrept si lipsit de credibilitate.”

Thomas Mesereau si Michael Jackson - Doua personalitati marcante care au avut o influenta covarsitoare una asupra celeilate. Doua persoane pe care destinul le-a adus impreuna intr-un moment crucial al vietii. Una, pentru a-si oferi sprijinul ca avocat al apararii, cealalta pentru a primi increderea, suportul si ajutorul de care avea nevoie ca sa infrunte stihiile unor minti intunecate intrate in jocul putred al acuzarii. De o parte era profesionalismul, experienta, seriozitatea, altruismul si credinta in nevinovatia lui Michael; de cealalta parte era seninatatea, umanismul, credinta in adevar, in Dumnezeu si in propria nevinovatie.

In timpul procesului, Jermain se tot intreba daca judecatorul Melville era constient de faptul ca nu el prezida demascarea minciunilor si intoarcerea situatiei in favoarea lui Michael, ci Dumnezeu o facea. Puterea divina adusese laolalta cele doua personalitati si veghea ca adevarul sa fie scos la lumina. 

“Am dobandit putere de la Dumnezeu in care cred”, spunea Michael. “Am dobandit aceasta putere deoarece stiu ca sunt nevinovat. Nici una dintre aceste povesti nu este adevarata. Sunt complet inventate. Este foarte trist si este foarte, foarte dureros. Ma rog mult. Sunt o persoana puternica. Sunt un luptator si stiu ce se petrece in interiorul meu. Sunt un luptator, insa este foarte dureros si la sfarsitul zilei sunt inca om”

Personalitatea, modestia, inocenta, umanismul artistului, l-au impresionat puternic pe avocatul Mesereau. Munca de cautare si strangere de dovezi incriminatorii impotriva martorilor mincinosi a fost facuta cu daruire si credinta in nevinovatia lui Michael.  

Tom Mesereau era cunoscut ca un unul dintre cei mai buni avocati din Statele Unite, si recunoscut pe scara larga datorita anilor multi de munca profesionala juridica gratuita pentru saraci si subreprezentati. Dedicat justitiei sociale, a oferit de-a lungul anilor o parte incredibila de timp pentru clientii care altfel nu ar fi avut nicio sansa in sistem.  

Este o prezenta bine cunoscuta in comunitatea afro-americana din Los Angeles unde asista organizatiile si bisericile locale in recuperarea persoanelor drogate si consilierea tinerilor si unde a infiintat o clinica juridica gratuita pe care o administreaza, oferind clientilor servicii juridice gratuite de aparare publica si asistenta juridica gratuita. 

Ii reprezinta voluntar pro bono pe clientii saraci, gestionand cel putin un proces de acest fel pe an si accepta sa apere gratuit cate un caz de pedeapsa capitala in numele unor inculpati care nu isi pot permite reprezentarea. 

Contestatia sa in cazul Jackson a fost magistrala. Prezenta-i impunatoare, seriozitatea si profesionalismul au impresionat atat in sala de judecata cat si in afara acesteia. In timpul procesului, Thomas Masereau a trait ca un pustnic: “Reactia mea la acest cazan a fost stoicismul si o existenta asemanatoare. Echipa noastra locuia in condominii, departe de hotelurile mass-media, restaurante si baruri. Eram in pat la 7:30 (pm) in majoritatea serilor, si incepeam lucrul de la 3 dimineata. Personalul nostru lucra toata noaptea”

Nu parea sa fie afectat de lumina reflectoarelor, evitand-o pe cat posibil. "Nu voi instiga niciodata implicarea mass-mediei intr-un caz", spunea el. "Exista anumiti avocati care incearca sa promoveze problemele clientilor pentru a atrage atentia asupra lor. Nu sunt unul dintre ei. Vad atati avocati care se comporta ca niste clovni doar pentru ca exista o camera de filmat prin jur".  Si acum se crispeaza cand vorbeste despre atmosfera de circ din jurul cazului Jackson. „Cazul a fost caracterizat de criza, soc si confuzie”. 

Referindu-se la avocatii apararii anteriori, el precizeaza: “Nu mi-a placut atmosfera de carnaval din jurul avocatilor apararii lui Jackson. Dupa parerea mea, ei si-au cam facut publicitate in repetate randuri cu incantarea absoluta de a se afla in mijlocul circului. Declaratiile lor publice au fost, din punctul meu de vedere, ale unor amatori si pentru avantajul propiu. Michael si Randy Jackson erau foarte suspiciosi fata de ei”.

S-a aparat de intruziunile a numerosi avocati care „incercau in mod constant sa ajunga la Michael”. “Politica din jurul apararii a fost oribila. Numerosi avocati, cei mai multi dintre ei mediocri, in cel mai bun caz, incercau constant sa ajunga la Michael pentru a ma submina. Mass-media a mirosit ca vor fi ratinguri si venituri enorme in cazul unei condamnari. Erau ca un nor de lacuste, coborand continuu pe orice slabiciune pe care au vazut-o sau au creat-o. Au fost numeroase eforturi pentru a ma discredita. Fostele prietene au sunat sa spuna ca au fost abordate pentru informatii neplacute. Am primit apeluri de la presupusi “jurnalisti” care imi promiteau favoruri pentru unele informatii privilegiate.”

Cazul Jackson face parte din mostenirea sa. "Indiferent ce fac in viitor, voi fi judecat dupa acest caz pentru tot restul carierei mele". In 2019, dupa lansarea documentarului Leaving Neverland, Mesereau l-a aparat din nou cu vehementa pe Michael Jackson.

Deborah Kunesh este o jurnalista liber-profesionista, pasionata de artele spectacolului si dornica de a aduce ceva proaspat artei prin scrierile sale despre acest subiect. Se straduieste sa ofere o nota umana interviurilor cu vedete. Odata cu vestea mortii lui Michael, a simtit o atractie deosebita in a obtine informatiile corecte de acolo. „Trebuie sa nu mai cumparam tot gunoiul cu care suntem hraniti zilnic de mass-media si unele tabloide”, spune Deborah. Adevarul trebuie sa iasa la iveala. Ea a dorit sa-i ofere lui Michael si familiei sale reabilitarea memoriei si sa permita publicului sa vada adevarata lui personalitate, fiinta si spiritul, omul cu un geniu si un talent incredibil care era.

Pe parcursul unuia dintre interviurile sale, si anume celui acordat jurnalistei Deborah Kunesh, Thomas Mesereau dovedeste a avea o perceptie ascutita asupra personalitatii lui Michael si a procesului. Raspunsurile la intrebarile jurnalistei, reusesc sa creioneze o buna descriere a omului din viata reala, care nu a avut nicio legatura cu personajul fabricat de tabloide:

---- “Michael Jackson era un client foarte agreabil si era o incantare sa lucrezi cu el. Era foarte cooperant, asculta, era foarte respectuos cu mine, cu avocatul Susan Yu si cu personalul nostru. Cel mai rau lucru pe care eu as putea sa-l spun despre el, este ca era inaccesibil uneori. Uneori, era greu de gasit si cred ca o parte din asta se datora faptului ca era ingrozit si foarte infricosat de acest proces. Dar, in rest, era o persoana minunata cu care se putea lucra. 

Cred ca perioada procesului a fost foarte grea pentru el. Obisnuiam sa vorbesc cu el dimineata devreme. Michael era o persoana care se scula dimineata foarte devreme, se plimba prin Neverland pentru a se relaxa si a sta in sanul naturii, pentru a privi cerul si luna si stelele. Ma suna de multe ori pe la 3, 4 dimineata. Suferea de anxietate, in mod clar era uneori foarte deprimat si cu probleme de somn. Dar, acest lucru este normal pentru cineva care se confrunta cu acuzatii penale grave, asa cum a fost el.

Era un suflet bland si bun. Sensibil, intuitiv si creativ, parea de neconceput ca el ar putea fi monstrul pe care il infatisau dusmanii lui.

Pentru el a fost o experienta ingrozitoare. A fost dureros, a fost infricosator, nu putea sa creada ca asculta unele dintre declaratiile facute. Nu putea sa creada ca cineva l-ar acuza de vatamarea copiilor. Nu putea sa creada ca cineva l-ar acuza de initierea unei conspiratii pentru a sechestra o familie, pentru a rapi copii si a-i constrange. Acestea sunt lucruri de care Michael nu a fost capabil nici macar in inchipuire, cu atat mai mult sa fie acuzat oficial de acest lucru.

Dar, cu cat vorbeam mai mult cu el despre presupusele acuzatii de molestare, cu atat deveneam mai ferm in convingerea ca ele fac parte dintr-un univers de oportunitati de a face bani, creat de sarlatani.

Au fost chemati martori, prieteni si oameni care i-au fost apropriati lui Michael, care in mod clar nu au spus adevarul, pentru a incerca sa construiasca un caz impotriva lui. A fost infricosator si deprimant pentru el. In ziua in care s-a dat verdictul “nevinovat”, arata foarte obosit. Nu a rostit niciun cuvant pana la ultimul “nevinovat”. Apoi ne-am imbratisat, iar el a spus doar cuvintele: “Multumesc! Multumesc! Va multumesc!”

Prima lui reactie a fost una de recunostinta. Recunostinta fata de Dumnezeu, fata de echipa de aparare, recunostinta fata de familia sa si de prietenii lui. M-a durut inima sa fiu acolo, sa-l privesc si sa vad asta. A fost o durere cumplita, chinuitoare. Nu stiu daca el s-a recuperat vreodata, cu adevarat.

Inainte de aceasta zi, am avut un sentiment foarte puternic ca juriul nu are de gand sa-l condamne. Mai intai de toate, voi trebuie sa intelegeti legea din California si procedura privind procesele penale. In California, doisprezece oameni sunt alesi ca jurati intr-un proces penal. Legea Californiei prevede sa existe un verdict unanim al juriului pentru a condamna sau achita pe cineva de crima. Asta inseamna ca toti cei doisprezece jurati trebuie sa fie de acord sa condamne pe cineva de ceva. Asta mai inseamna si ca toti cei doisprezece jurati trebuie sa fie de acord sa achite pe cineva de o acuzatie. In cazul in care membrii juriului nu pot fi de acord in unanimitate pentru a condamna sau achita, juriul ramane “agatat” pentru acel cap de acuzare separat. Asta inseamna ca procurorii pot retrimite acel cap de acuzare in fata unui juriu total diferit. 

Nu am asteptat niciodata ca Michael sa fie condamnat pentru vreun capat de acuzare, crima sau delict. Am crezut, si inca mai cred, ca el a fost complet nevinovat de acele acuzatii false. Cu toate acestea, niciodata nu stii cu adevarat ce va face un juriu. Juriul a fost format din doisprezece oameni pe care eu nu ii cunosteam. Deoarece procesul acesta a durat cinci luni, am reusit sa le observ miscarile, comportamentul si reactiile la marturii si dovezi. Am fost ferm convins ca urmarirea penala nu poate sa determine doisprezece oameni sa-l condamne cu ceva.

Nu stiam daca juratii il vor achita in unanimitate pentru fiecare dintre cele paisprezece capete de acuzare. Nimeni nu putea stii acest lucru. Cu toate acestea, atunci cand am auzit ca juriul a ajuns in unanimitate la un acord, in adancul inimii mele am stiut ca el a fost achitat pentru toate. Cele 14 achitari au echivalat cu o justificare legala completa. Cu toate acestea, si spun asta cu inima grea, dorinta sa arzatoare de a vindeca lumea cu iubire, muzica si arta s-a ciocnit ingrozitor de modul barbar in care a fost exploatat. 

Aceasta urmarire penala a fost o parodie a justitiei si unul dintre cele mai josnice atacuri asupra unei persoane nevinovate din istoria judiciara. Procesul a fost atat de nedrept! Cazul acesta a fost atat de nedrept si lipsit de credibilitate! 

Michael Jckson a fost unul dintre cei mai placuti, cei mai amabili oameni pe care i-am intalnit vreodata. El voia realmente sa faca mai mult decat sa fie un geniu muzical. Voia sa vindece si sa schimbe lumea cu iubire, bunatate, arta si muzica si eu cred ca lumea este un loc mai bun pentru ca el a fost cu noi.

Era un om foarte bland, foarte amabil. Exista un fel de descriere a lui, pe care eu am separat-o in Michael universalul si Michael omul. 

Exista Michael universalul care a dorit sa schimbe lumea. A dorit sa vada cum lumea intreaga pune accentul pe copii. El a simtit ca daca copiii ar fi ingrijiti corespunzator si iubiti, s-ar reduce semnificativ violentele in lume, s-ar reduce semnificativ josnicia in lume, s-ar reduce semnificativ saracia si toate celelate probleme care sunt importante in lume. El a simtit ca singura cale de a face acest lucru este sa ne concentram atentia asupra copiilor. Acesta este universalistul Michael care a crezut ca el ar putea vindeca lumea prin muzica, iubire, masuri umanitare.

A fost unul dintre cei mai mari adepti ai umanismului din istoria lumii. Actualmente, el apare in Cartea Recordurilor ca fiind unul dintre cei mai mari donatori pentru cauzele copiilor, fapt asupra caruia mass-mediei nu i-a placut deloc sa se concentreze.

Exista, de asemenea, Michael omul, de care m-am ocupat, care era o personalitate si care adora sa vada un zambet de copil. El a construit Neverland pentru a vedea copiii fericiti. A fost unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Ar fi putut cheltui toti banii in mod egoist. In schimb, el a avut o gradina zoologica, un parc de distractii, teatru, a avut statui, toate dedicate copiilor din lume. Daca ai sa privesti la operele de arta din casa lui, o mare parte dintre ele sunt centrate pe copii, pe care ii vedea fericiti si ii respecta pentru ceea ce sunt. Ii respecta pentru rasa lor, religia lor, partea de lume din care sunt, pentru traditiile lor autohtone.

Era o persoana care adora sa vada un copil zambind. Ii placea sa vada ca un copil din mijlocul orasului, crescut in saracie si violenta, vine la Neverland, priveste o girafa si zambeste, priveste un elefant si iarasi zambeste. Primeste o inghetata si este in culmea fericirii. Toate acestea au insemnat foarte mult pentru Michael, pentru ca el era un om foarte bun. A vrut sa faca lucruri creative, a vrut sa faca lucruri umanitare.

Si stiu ca, peste tot in lumea asta, au fost copii pentru care el a facut astfel de lucruri umanitare. Copii cu handicap, copii cu boli si dizabilitati. Michael a emis cecuri pentru ei, dar, nimeni nu a mediatizat asta. Si nu a facut-o ca sa devina cunoscut pentru ceea ce face. A facut-o pentru ca inima lui dorea ca el sa faca asta.

Insa, din pacate, cand esti un geniu si esti atat de bogat, toti rechinii se gandesc sa-ti iasa inainte.

Cred ca unul dintre cele mai crude lucruri care i s-au intamplat vreodata, a fost sa i se ia dragostea pentru copii, dorinta sa de a ajuta copiii, sa o intoarca impotriva lui si sa incerce sa-l numeasca monstru, asa cum au facut-o ei in acel proces.

 A fost unul dintre cele mai marete momente din viata mea, unul dintre momentele de care sunt cel mai mandru… achitarea lui, reabilitarea lui.”

 

Sa multumim acelora pentru care adevarul este o icoana pastrata in lada de zestre a omeniei.

 

 

 

 

 

  

http://www.reflectionsonthedance.com/Interview-with-Tom-Mesereau.html                          http://www.cnn.com/2010/CRIME/10/05/celebrity.lawyer.mesereau/index.html          http://mesereaulaw.com/defending-michael-by-thomas-mesereau.html