NINGE CU DOR DE LUMINA

Ma rog Tie, lumineaza-mi, Doamne, calea spre bine!

"Ninge, Doamne, cu iubire

Ninge, Doamne, cu frumos,

Ninge dor si fericire,

Peste omul credincios.

Ninge albul minunat,

Peste a lumii nepasare,

Si transforma de indat’

Viata intr-o sarbatoare.

Ninge, Doamne, maiestuos,

Peste mine, peste noi,

Din Iubirea lui Hristos,

Ninge dragostea suvoi…"

Cuvintele acestea magice, izvorate dintr-o deosebita delicatete interioara, sunt ale unui autor necunoscut.

Pentru mine, insa, aceste versuri pline de emotie si har, sunt ca o rugaciune izvorata parca din subconstientul si adancul sufletului meu, o rugaciune care-mi elibereaza dorinta de bine fata de cei apropiati mie, fata de toti locuitorii acestei planete, fata de toate fiintele din univers si, nu in ultimul rand, fata de mine insami. Aceasta dorinta de adevar, de iubire si armonie, este setea neincetata pentru lumina protectoare oferita cu generozitate noua, de Dumnezeu.

Poezia are in ea puterea revitalizanta a unei mantra, a unei energii pozitive, eliberatoare, a unei rugaciuni vindecatoare, pe care o rostesc intr-una din momentul in care am primit-o.

Mi-a fost transmisa inainte de Craciun, ziua sfanta a nasterii Mantuitorului si o retransmit mai departe, a doua zi de Craciun, ziua de cinstire a Sfantei Nascatoare Maria, alaturi de urarea “CRACIUN FERICIT!",

                         ... Iar pentru fiecare zi a noului an, “UN GAND BUN TUTUROR!”