CREIONUL FERMECAT AL MALALEI

Apel pentru dreptul de a fi tratat cu demnitate

"Visul meu este ca fiecare fata sa-si aleaga propriul viitor"/ Malala Yousafzai

Tentativa de asasinat indreptata impotriva tinerei militante pentru educatia fetelor, Malala Yousafzai, departe a-si fi atins scopul si de a fi satisfacut dorinta de razbunare a extremistilor, a tuturor celor care chiama neincetat la distrugere si moarte in numele asa-numitului “razboi sfant”, a dat nastere, contrar urii invocate prin actele de teroare, unui altfel de act, cel al iubirii fata de semenii aflati in imposibilitatea de a-si asigura educatia, calea lor catre libertate, credinta ca isi pot controla drumul si deschide calea pentru altii; siguranta ca puterea de a face o schimbare este in mainile lor. Acest act de iubire si noblete sufleteasca, de compasiune fata de cei lipsiti de drepturi si posibilitati, fata de dezmostenitii sortii, asa cum ii numea Malala, a dat nastere Fundatiei Malala pentru Drepturile Fetelor la Educatie din cadrul UNESCO.

Ca parte a Parteneriatului Global pentru Educatia Fetelor si Femeilor, "Better Life, Better Future", fundatia a fost creata in anul 2012 pentru a extinde accesul fetelor la o educatie responsabila si de calitate, cat si pentru a asigura medii sigure de invatare, in special in tarile afectate de conflicte si dezastre. Republica Islamica Pakistan a alocat initial la Fond 10 milioane USD, iar din 2014, Grupul CJ este un alt contribuitor major la Fond, impreuna cu alti sustinatori.

Miracolul supravietuirii a transformat-o pe Malala Yousafzai intr-un aparator constant pentru drepturilor copiilor si tinerilor, ea continuand si astazi sa promoveze accesul acestora la educatie. Fundatia Malala, infiintata si condusa de ea in acest nobil scop, colaboreaza cu parteneri locali si din intreaga lume, concentrandu-se pe trei obiective cheie:

- Investirea in educatia fetelor prin solutii inovatoare care sa ofere o educatie de inalta calitate comunitatilor dezavantajate din intreaga lume.

- Amplificarea vocii sustinatorilor educationali in efortul de a povesti relatarile celor care se lupta pentru dreptul lor la educatie.

- Promovarea unor actiuni colective sustinute, care sa faca din educatia fetelor o adevarata prioritate.

Un grup de antreprenori, directori de tehnologie si lideri nonprofit s-au intalnit pentru a onora dorinta Malalei de a activa in directia unei schimbari reale in beneficiul copiilor defavorizati de pretutindeni.

CAI ALTERNATIVE DE SPRIJIN

Pentru a realiza schimbari reale in beneficiul copiilor defavorizati de pretutindeni, au fost infiintate diferite organizatii, care sa sprijine educarea si capacitarea fetelor din intreaga lume.

Girl Rising este o campanie la nivel global, dedicata donatiilor in scopul sprijinirii fetelor pentru a avea acces la educatie.

Girl Up este o campanie a Fundatiei Natiunilor Unite, care le ofera fetelor americane oportunitatea de a creste gradul de constientizare si fondurile necesare sprijinirii fetelor adolescente din intreaga lume, la care accesul este foarte greu.

Plan International este una dintre cele mai vechi si mai mari organizatii din lume pentru emanciparea copiilor, care activeaza in scopul promovarii drepturilor copiilor si a scoaterii copiilor din saracie.

World at School este o noua initiatia de mobilizare digitala care activeaza in directia realizarii educatiei la nivel global.

Girl Effect este o miscare care se refera la valorificarea potentialului aparte al fetelor adolescente de a pune capat saraciei pentru ele insele, pentru familiile, comunitatile si tarile lor, precum si pentru lume.

Development in Literacy educa si capaciteaza elevii defavorizati, in special fetele, prin folosirea anumitor modele de scoli centrate pe elev - si ofera o dezvoltare profesionala de inalta calitate profesorilor si directorilor din Pakistan.

Global Citizens in Action este un ONG international a carui misiune este de a incuraja dialogul si intelegerea intre tinerii din intreaga lume.

SCOPUL FUNDATIEI

Fundatia sprijina implementarea unor programe care au ca scop:

• Extinderea accesului la educatie pentru fete si femei, in special pentru acelea la care accesul este foarte greu si pentru cele afectate de conflicte si dezastre.

• Imbunatatirea calitatii si relevantei educatiei, asigurarea faptului ca practicile de predare,  continutul, procesele si mediile de invatare sunt sensibile la gen.

• Consolidarea politicii si capacitatii de a asigura medii sigure de invatare.

CARACTERISTICILE FUNDATIEI

Fundatia Malala din cadrul UNESCO desfasoara numeroase activitati de sustinere a sanselor la educatie, pentru fetele din regiuni in care, din diferite motive, mersul la scoala este o provocare.

• In Cambodgia 

UNESCO creeaza deprinderi cu alfabetizarea a 1760 femei tinere, lucratoare de articole de imbracaminte, in 22 fabrici din Phnom Penh si Siem Reap, pentru a le imbunatati calitatea vietii. Au fost elaborate materiale de instruire care sa permita implementarea programelor de alfabetizare in fabrica, pe tot cuprinsul Cambodgiei.

• In Egipt 

Intensifica programele cu alfabetizarea a 600 femei si fete, carora le dezvolta aptitudini pentru existenta in ce priveste sanatatea, mijloacele de trai si implicarea cetateneasca, prin intermediul a 12 Centre Comunitare de Invatare (CLC). A fost finalizat un program de instruire cu ajutorul a 124 cadre pentru alfabetizare.

• In Mauritania 

Creeaza oportunitati de educare si dezvoltare a competentelor pentru 300 fete si femei, promovandu-se in acelasi timp reintegrarea elevelor fara scoala in educarea directa, pentru a le imbunatati capacitatea de castig si statutul socio-economic.

• In Mozambic 

Intensifica alfabetizarea in cadrul familiei si imputerniceste parintii si persoanele care ii ingrijesc, sa sprijine educarea copiilor si dezvoltarea abilitatilor. Mai mult de 50 de tehnicieni (42% femei) au fost instruiti pentru alfabetizarea in familie si au fost selectati peste 580 de beneficiari (95% femei) si 18 profesori de alfabetizare. Treisprezece clase implementeaza programe obisnuite de alfabetizare, ajutand in jur de 475 de elevi (71% femei).

• In Nepal (Proiect I) 

Dezvolta capacitatile a peste 160 cadre didactice in ce priveste bugetarea, conducerea si managementul scolii si abiliteaza aproximativ 100 de fete si femei prin competente la nivel local, corelandu-le cu programele de plasare a fortei de munca.

• In Nepal (Proiect II) 

Creste calitatea educatiei pentru fetele din cele sase districte afectate cel mai mult de cutremurul din Nepal, prin formarea a 600 de colaboratori educationali in domeniul predarii in functie de gen si prin consolidarea capacitatii a 100 scoli si CLC-uri pentru consilierea fetelor si instruirea a 1000 de adolescente si femei in aptitudini generatoare de venituri.

• In Pakistan 

Incepand cu 2014, programul UNESCO Malala pentru Drepturile Copiilor privind Educatia, sprijina eforturile Pakistanului de a spori accesul si de a imbunatati calitatea invatamantului primar pentru 40.000 de fete din noua zone nationale si provinciale, prin crearea de capacitati la nivel institutional si comunitar, in special in comunitatile marginalizate. Se asteapta ca aproape 60.000 de membri ai comunitatii sa devina sustinatori ai educatiei fetelor. In plus, 600 de cadre didactice vor fi instruite pentru procesul de predare multipla si invatare bazata pe activitate; iar 35 functionari din invatamantul raional isi vor imbunatati performanta in conducerea si managementul educational.

• In Tanzania 

Creste numarul spatiilor sigure de invatare, promovand abilitatile fetelor si abordand rezistenta comunitatii fata de educatia fetelor. Peste 5.000 fete au fost primite la scoala, prin crearea a 60 spatii sigure si peste 400 de lideri comunitari, religiosi si traditionali, au identificat prin consultari, aspectele cheie care au avut impact asupra educatiei fetelor. 20 de lideri (inclusiv imami) au fost identificati ca sustinatori ai abordarii unor chestiuni legate de casatoria copilului si sarcina timpurie. 40 de directori de scoala, profesori si reprezentanti ai districtului de invatamant s-au angajat intr-o instruire pedagogica deschisa la sugestii despre gen, pentru a promova participarea fetelor.

• In Viet Nam 

UNESCO Malala este pionul principal in planificarea, gestionarea si aplicarea educatiei, precum si in sustinerea schimbarilor normelor de gen prin intermediul interventiei mass-mediei. Un plan de actiune pentru egalitatea de gen in sectorul educatiei, pentru perioada 2016-2020, a fost elaborat si aprobat de Ministerul Educatiei si al Instruirii. 50 de profesionisti media (8 barbati si 42 de femei) din 18 agentii media au dobandit abilitati de a comunica mai bine cu privire la problemele legate de egalitatea de sanse intre femei si barbati, iar 49 de elevi secundari (29 fete si 20 de baieti) si-au imbunatatit randamentul ca jurnalisti tineri pentru a raporta problemele legate de gen. Rectificatorii planului de invatamant si al manualelor (34 barbati si 70 femei) au integrat genul in elaborarea manualului si planului de invatamant.

• In Nigeria

Promoveaza mediile scolare sigure si pacea in locurile afectate de conflictele violente si rapirile elevelor de la scoala. Mai mult de 100 scoli primare, inferioare si secundare superioare au beneficiat de ateliere de lucru privind masurile de siguranta si au primit materiale educationale, inclusiv 2.000 kituri pentru scoala securizata. Scopul este acela de a sustine fetele asa incat acestea sa termine 12 ani de scoala, sa primeasca o educatie de calitate, in conditii de siguranta, pentru a-si putea atinge potentialul si a deveni factori de schimbare pozitiva in familiile si comunitatile din care provin.

• In Liban si Iordania 

Fundatia Malala investeste in scoli pentru tinerele fete refugiate siriene, pentru care casatoria la o varsta frageda este si mai probabila in conditiile crizei pe care tara lor de origine o traverseaza.

      ·    In Siera Leone

In unele zone ale Africii afectate de epidemia Ebola, precum Sierra Leone, contribuie la punerea la punct a unui sistem de invatamant la distanta care, cu ajutorul aparatelor de radio, sa suplineasca mersul la scoala in perioadele de carantina.

• In Guatemala 

Fetitele indigene, adolescentele si femeile tinere din Totonicapán, Guatemala, isi vor afirma dreptul la educatie in doua centre UNESCO Malala, care vor fi create ca parte a unui nou proiect educational sustinut de Fundatia Malala pentru Drepturile Fetelor la Educatie din cadrul UNESCO, in 2018. Noul proiect, condus de Oficiul UNESCO din Guatemala, urmareste sa faciliteze dreptul la educatie pentru adolescentele si femeile tinere indigene, in special cele marginalizate datorita genului, etnicitatii, ruralitatii si saraciei. De fapt, adolescentele cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani reprezinta cel mai mare procent dintre cele care nu pot sa citeasca sau scrie.

Sistemele educationale din multe tari sunt inradacinate in obiceiurile traditionale sau patriarhale. Guatemala, de exemplu, nu a stabilit inca nicio politica privind egalitatea de gen care sa sprijine fetele, adolescentele si femeile tinere in situatii de subordonare si subevaluare. Urmare acestui fapt, noul proiect contribuie la consolidarea politicilor ce promoveaza educatia fetelor si femeilor tinere, ca parte integranta a sistemului national de invatamant.

Telul nobil al Malalei, bazat pe determinare si cunoasterea realitatilor specifice zonelor in care este necesara schimbarea prejudecatilor ce vizeaza educatia fetelor, continua sa aiba ecouri peste tot in lume, intarind curajul tinerelor in a-si cere si exercita dreptul la educatie si atragand tot mai mult sprijinul unor foruri si organizatii internationale, precum si a comunitatilor direct implicate in rezolvarea unor probleme grave legate de nerecunoasterea sau incalcarea unor drepturi fundamentale ale copiilor, tinerilor si, in special, ale fetelor si femeilor.

  

MALALA IN NIGERIA

Pe fondul uneia dintre cele mai grave crize umanitare din lume, in 2017, Malala a vizitat pentru a doua oara, lagarele internationale din orasul Maiduguri, in statul Borno, Nigeria, unde mii de oameni s-au adapostit de violentele gruparii armate extremiste, Boko Haram. In capitala Nigeriei, Abuja, tanara s-a intalnit cu mai mult de 100 persoane salvate din captivitate, care stateau acolo pentru reabilitare, conform celor spuse de guvern.

  

Conform agentiei ONU pentru copii, 3 milioane de copii din nord-estul Nigeriei aveau nevoie de sprijin pentru a continua sa invete, aproape 1400 de scoli au fost distruse in timpul insurgentei gruparii Boko Haram, care incepuse in 2009, iar mai mult de 2.295 cadre didactice au fost ucise. In atacurile mortale efectuate de gruparea extremista, majoritatea bombelor sinucigase erau femei tinere.

Gruparea musulmana Boko Haram a fost infiintata de Mohammed Yusuf in 2002, iar intre anii 2015-2016 grupul a fost aliniat cu Statul Islamic din Irak si Levant. Numele grupului inseamna "educatia occidentala este pacatoasa”, iar Boko Haram dorea sa impuna Statul Islamic in Nigeria, ale carei 170 de milioane de locuitori sunt aproape egal impartiti intre crestinii din sud si musulmanii din nord.

In 2014, 276 eleve din localitatea Chibok au fost rapite de aceasta grupare. Mai multe de 50 au scapat. La prima sa vizita in Nigeria, in anul 2014, Malala a cerut extremistilor islamici sa elibereze 219 eleve nigeriene ramase captive in urma rapirilor din Chibok, nord-estul tarii, si sa nu mai foloseasca intr-un mod abuziv numele islamului, deoarece Coranul le vorbeste despre fraternitate. In Islam, astfel de lucruri sunt inacceptabile - si pentru ca sunt impotriva umanitatii, sunt si impotriva Islamului.

In anul 2016, UNICEF a publicat un studiu conform caruia fetele si femeile eliberate din captivitatea gruparii extremiste Boko Haram, se confruntau deseori cu respingerea in urma revenirii la comunitatile si familiile lor, in parte datorita unei culturi a stigmatizarii legata de violenta sexuala.

Fatima Ali, in varsta de 15 ani, povestea ca se afla la scoala cand grupul Boko Haram i-a atacat orasul. Dorea sa devina soldat pentru a-si ajuta comunitatea sa lupte pentru a-i pedepsi pe cei din gruparea Boko Haram, pentru ca nu erau oameni buni.

O alta eleva, Fatima Grema, de 15 ani, povestea ca a fost rapita de Boko Haram care au vrut sa o casatoreasca. Dupa ce a fost dusa din orasul Baga intr-o locatie aproape de granita cu Camerunul, a reusit intr-un final sa scape. Nu era la scoala inainte de a ajunge in tabara de refugiati. Si-ar fi dorit sa devina profesor.

Gemenele Kehinde si Taiwo, in varsta de numai 14 ani, traiesc in Lagos. In comunitatea saraca in care traiesc, nu exista nicio scoala publica. Cand mama lor a contractat o boala grava si nu a mai fost capabila sa lucreze, familia nu si-a mai putut permite sa plateasca cei 70 de dolari la termen, pentru scolarizarea lor privata. Kehinde si Taiwo au fost nevoite sa lucreze 12 ore pe zi, macinand ardei. Ele castigau 2 $ pe zi sau chiar mai putin si foloseau banii pentru a-si hrani familia. Taiwo iubea matematica si voia sa lucreze in domeniul bancar. Kehinde dorea sa fie asistenta medicala si sa ii ajute pe bolnavi. Dar niciuna dintre cele 2 surori sau dintre milioane de fete nigeriene nu isi vor putea atinge visurile, fara educatie.

Reprezentantul UNICEF din Nigeria, Mohamed Malick Fall, declara ca vizita Malalei este cu siguranta un simbol al sperantei si vor face tot ce le sta in putere pentru ca toti copiii sa continue sa invete. Nigeria este cea mai bogata tara din Africa, dar are cel mai mare numar de fete fara scoala din lume. In unele regiuni ale acestei tari, exista insa si lideri precum guvernatorul statului Borno, Kashim Shettima, care activeaza impotriva provocarilor extreme, pentru a tine copiii la scoala. Shettima este hotarat sa "rescrie istoria prin educatie", pentru copiii care sufera atat de mult sub Boko Haram. In alte regiuni ale Nigeriei, cheltuielile necorespunzatoare ale guvernului, coruptia si saracia impiedica fetele sa aiba educatie si sa-si urmeze visurile.

Nigeria este o tara care detine mijloacele necesare pentru a ajuta aceste fete - insa guvernul nu a acordat prioritate educatiei. Malala s-a intalnit cu presedintele tarii, Yemi Osinbajo, si a solicitat sa declare stare de urgenta pentru educatia din Nigeria. L-a indemnat pe ministrul educatiei si pe alti lideri sa tripleze cheltuielile pentru educatie, sa faca bugete transparente si sa incurajeze toate statele din Nigeria sa adopte Legea privind drepturile copiilor si sa investeasca semnificativ in educatie. Fondul Malala continua sa monitorizeze progresele inregistrate de Nigeria.

Malala s-a dus in Nigeria pentru fetele si baietii care sufera ca nu pot merge la scoala datorita terorismului si violentei din regiune, pentru sutele de fete aflate in captivitate si pentru toate cele 66 milioane de fete din intreaga lume care nu sunt la scoala si care, in eforturile lor de a invata, se confrunta cu opresiunea, intimidarea si violenta. A mers in zona aceea periculoasa, care se confrunta zilnic cu extremismul, pentru a auzi si impartasi povestile lor. Prea des, lumea abandoneaza fete ca ele. Si nu doar in Nigeria, ci si in Afganistan, Yemen, Niger, Palestina, Pakistan si lista regiunilor unde fetele – adesea, si baietii - se confrunta cu obstacole incredibile, in dorinta lor de a merge la scoala, este mare.

In acest razboi al educatiei, unitatea dintre cei implicati in procesul scolarizarii dureaza piatra de temelie si sustinere a reusitei. Impreuna, sunt mai puternici decat opresiunea, gandea Malala. Sunt mai puternici decat violenta. Sunt mai puternici decat frica. Sunt mai puternici decat cei ce le stau in cale. Fara ca ura sa fie lasata sa ii inece, puternici si hotarati, impreuna vor castiga. Dreptul la educatie si demnitate va prevala. Datorita activitatii dedicate a  tuturor militantilor, a diferitelor organizatii si fundatii, a conducerii comunitatilor si a vointei politice, in timp si indiferent de obstacole, criza educationala va putea fi rezolvata.

MALALA IN SIRIA SI IORDANIA

Malala Yousafzai, impreuna cu tatal sau, Ziauddin, a vizitat in anul 2014, bariera Siria-Iordania pentru a se intalni cu refugiatii si cu copiii lor. Au putut astfel sa vada, cu proprii lor ochi, marea multime de copii mici, fara incaltaminte si cu hainele murdare, care sufereau datorita durerii pricinuite de distantele mari parcurse pe jos, pana la granita. "Este o mare diferenta cand auzi ceva si cand vezi acel ceva, nu puteam sa-mi controlez lacrimile”, spunea tatal ei. Cei doi i-au ajutat pe unii refugiati sa traverseze pamantul nimanui dintre cele doua tari. Malala s-a alaturat chiar si unui joc de fotbal cu copiii. La vremea aceea, UNHRC, agentia ONU pentru refugiati, declara ca are 600.000 de refugiati sirieni inregistrati in Iordania.

Inca din 2013, Malala a indemnat liderii internationali sa sprijine planurile de educare a copiilor sirieni care fugisera in Liban, pentru a scapa de razboiul civil. "Eu pot sa simt ce se intampla in Siria, pentru ca asta s-a intamplat si cu noi in Pakistan". Ajunsa in tabara refugiatilor din Iordania, Malala s-a intalnit cu mai multe fete siriene, fortate sa paraseasca Siria datorita razboiului civil din tara. A reusit, in acest fel, sa vada ce se intampla cu adevarat in zona cu refugiati si “cred ca este responsabilitatea mea si responsabilitatea noastra sa povestim lumii ce se intampla aici si sa ii cerem sa ajute acesti copii".

Organizatia sa, “Fundatia Malala”, avea sa deschida o scoala in tabara de refugiati, pentru a oferi fetelor educatia necesara. Pentru copila de 16 ani, intalnirea cu copiii refugiati sirieni privati de educatie, a fost o reamintire puternica a situatiei copiilor pakistanezi sub conducatorii extremisti.

"Mi s-a frant inima cand am vazut copiii sirieni, fara o educatie adecvata, alergand desculti pe strazile prafuite de aici. Acasa, am vazut terorismul cu proprii mei ochi, scolile au fost distruse si copiii au fost ucisi, iar in conflictul sirian lucrurile se intampla mai mult sau mai putin la fel. Multi copii au fost ucisi si multi au ramas fara scoala in ultimii trei ani", a declarat ea dupa ce a vizitat lagarul din desertul Zaatari, unde ajunsesera 120.000 de sirieni - inclusiv 50.000 sub varsta de 16 ani – stramutati de razboiul civil din tara lor.

In decurs de 3 ani, aproximativ 2,3 milioane sirieni parasisera zona de conflict, cautand adapost in tarile vecine, cum ar fi Iordania, Liban, Turcia si Irak. Potrivit Agentiei ONU pentru Refugiati (UNHCR), cel putin jumatate dintre refugiati – 1,1 milioane - erau copii. Dintre acestia, aproximativ 75% erau sub varsta de 12 ani. Copiii sufera considerabil in timpul razboiului. Ei cresc in familii destramate si sunt lipsiti de educatie deoarece se indreapta spre diferite munci, uneori in conditii periculoase sau de exploatatoare. Multi copii au devenit principalii sustinatori pentru familiile lor. La Zaatari, cele mai multe dintre sutele de magazine mici folosesc copii. 

Exista scoli conduse de ONU, precum si facilitati de agrement, cum ar fi terenuri de fotbal si chiar locuri de joaca cu leagane. Copiii povesteau, insa, ca erau descurajati sa mearga la scoala, deoarece pierdusera deja luni de zile de educatie si trebuiau sa parcurga distante mari ca sa ajunga la locatii. Pe de alta parte, fetele se confruntau cu mult mai multe restrictii din partea familiilor lor, in mare parte conservatoare, care nu le permiteau sa umble in preajma strainilor.

"Lumea trebuie sa stie de situatia acestor oameni nevinovati care si-au regasit ei insisi drumul ca refugiati, asa cum am facut si eu acasa. Sa traiesti departe de casa este foarte greu." Malala voia sa faca campanie in strainatate pentru ajutarea sirienilor. Dar planul ei imediat era sa contribuie prin Fundatia Malala din cadrul UNESCO din New York, la imbunatatirea educatiei copiilor refugiati sirieni si a colegilor iordanieni care trebuiau sa "imparta banii cu fratii lor sirieni". Intentiona sa angajeze si sa plateasca cadre didactice si, de asemenea, sa renoveze o scoala veche din Amman, Iordania, cu cursuri pentru baietii refugiati sirieni si, separat, una pentru fete.

In timpul turneului sau in Zaatari, a intalnit-o pe Mozon Mleihan, o fata siriana refugiata in varsta de 16 ani, care a insotit-o prin toata tabara. La sfarsitul turului de cinci ore, Mozon si Malala devenisera deja "surori". "Chiar mi-a placut si as vrea sa fiu si eu curajoasa ca ea", spunea Mozon, cu o esarfa infasurata in jurul capului si cu zambetul pe buze. Cele doua fete s-au angajat sa lucreze impreuna pentru a oferi tuturor copiilor refugiati sirieni acces la educatie.

Muzoon, originara din orasul sirian Daraa, fugise in 2013 din cauza violentelor din tara sa, impreuna cu familia, in Iordania vecina unde s-a stabilit in tabara aglomerata de refugiati Zaatari si de unde, ulterior, s-a mutat in tabara de refugiati Azraq. In tot acest timp, Muzoon a devenit o militanta hotarata pentru dreptul fetelor la educatie, mergand prin lagarele de refugiati sa convinga familiile siriene ca educatia era cea mai buna cale de a proteja viitorul fiicelor lor, chiar si in acele conditii vitrege.

In 2016, Malala Yousafzai a lansat o petitie care a ajuns la peste 145.000 de semnaturi, incercand sa solicite o conferinta a donatorilor pentru Siria, cu generosul scop de a oferi milioane de dolari pentru cauzele educationale. Adresata presedintelui american Barack Obama, petitia, publicata pe site-ul change.org, solicita liderilor mondiali sa angajeze 1,4 miliarde de dolari la Conferinta de la Londra pentru a se asigura ca toti copiii sirieni afectati de conflict vor avea acces la educatie. Marea Britanie, Germania si Norvegia au organizat in comun evenimentul pe 4 februarie, impreuna cu Organizatia Natiunilor Unite si Kuweit.

Conflictul crea o "generatie pierduta" de copii sirieni care nu trebuiau ignorati. Ar fi fost un risc pentru toti ca ei sa nu poata fi educati. "Oamenii trebuie sa se concentreze asupra viitorului lor luminos, pentru ca viitorul lor luminos inseamna viitorul nostru luminos si viitorul intregii lumi".

Potrivit Fundatiei Malala, la vremea aceea numai trei scoli deserveau 50.000 de elevi in tabara de refugiati din desert. Existau, de asemenea, si multe cazuri de copii care munceau in lagare. Exista o concentrare ridicata a gospodariilor conduse de femei, deoarece multe femei si-au pierdut sotii in razboi. Astfel, baietii tineri au ajuns sa poarte povara pe care parintii lor o purtau, spunea Shiza Shahid, director executiv la Fundatia Malala. Imaginile baietilor care culegeau pietre ca sa castige existenta pentru familiile lor, i-au reamintit de momentele cand familia sa a fost fortata sa paraseasca Valea Swat din Pakistan datorita violentelor:

"Credeam ca este nevoie de cineva care sa vorbeasca pentru mine. Si oamenii din Swat aveau nevoie de cineva care sa vorbeasca pentru ei. Acum, cand ma gandesc la acesti copii, pot sa simt ceea ce simt ei in momentul de fata - si cat de mult sufera. De aceea cred ca este responsabilitatea mea de a proteja acesti copii."

... Si toata aceasta poveste, povestea unei sanse daruita de Dumnezeu copiilor, a inceput undeva, intr-un colt de lume, cu un creion fermecat care isi dorea atat de mult sa fie al tuturor fetitelor carora nu le era permis sa il aiba…