"In zambetul de libertate al copiilor, vad zeii zambind…"
“Daca chiar decideti sa va opuneti acestor rele sociale, trebuie
sa fiti pregatiti pe deplin - nu doar din punct de vedere fizic sau mental, ci
si din punct de vedere spiritual. Trebuie sa mergem impreuna pana la
sacrificiul suprem... Rezistenta - este intotdeauna acolo, trebuie doar sa fim
pregatiti pentru ea. Va trebui sa ii facem fata, mai devreme sau mai tarziu. La
urma urmelor, aceasta este istoria omenirii.”/ Kailash Satyarthi
Sunt multe povestiri si mesaje asemanatoare cu cele ale tinerei pakistaneze Malala
Yousafzai. Intamplari mai mult sau mai putin cunoscute din viata modesta a unor oameni
simpli, prin a caror marinimie, compasiune si actiune intelegem cat de
valoroasa este viata, atunci cand ea este pusa in slujba salvarii semenilor. Cat
de mult se transforma un suflet pe masura ce realizeaza ca menirea lui in aceasta lume este de a reda viata, libertatea, demnitatea. Si cred ca, in fiecare exista acea raza de lumina ce poate
fi numita simplu: darul divin pentru cei fara de speranta!
De
aceasta data, este vorba de sansa oferita zecilor de mii de copii aserviti si exploatati, prin grija si compasiunea lui Kailash Satyarthi - omul
nascut pentru o astfel de misiune. Militantul de origine hindusa a luptat, timp de
aproape 40 de ani, pentru a proteja si garanta drepturile copiilor, activand neincetat
pentru eliberarea lor din sclavie, pentru dreptul la educatie, pentru o viata libera si demna. Este vorba de hotararea unui om de a organiza si conduce, indiferent
de consecintele uneori tragice, mai multe miscari, proteste pasnice si
campanii de protejare si promovare a drepturilor copiilor in India. Este vorba
de viata unui om simplu, traita in adevar si pusa in slujba salvarii
copiilor inrobiti pentru datoriile transmise de familie, supusi ai muncii
legate, agresati sexual, traficati, maltratati.
Kailash
Satyarthi face parte, prin actiune si determinare, din “ashramul” lasat
mostenire de parintele Gandhi acelora care i-au urmat spiritul in cautarea adevarului
si a caror viata a fost si este un efort continuu de eliberare. In fapt,
pornind de la radacina sanscrita a cuvantului “srama”,ashram inseamna "a
face un efort spre eliberare". Pe Gandhi “traditia
l-a facut sa aiba un respect deosebit pentru Cei Alesi, care vin in viata noastra
pentru a ne calauzi si insufleti chiar si in cele mai intime lupte pe care le
ducem”. Iar Kailash Satyarthi este incontestabil unul dintre acestia.
Prin
sufletul lor, Cei Alesi ne lasa o Scanteie din Lumina Divina,
deschizand astfel Calea catre Adevar. Sansa deschisa copiilor din India de catre acest modest si indragit erou si salvator al lor, este
doar o mica parte din acest drum. Viziunea sa asupra cailor de eradicare a
saraciei, analfabetismului si sclaviei copiilor, este o raza de speranta pentru
milioane de inimi, primul vis din ochii lor, primul zambet pe fetele lor. Iar visul
lui Kailash a fost si este intocmai acesta - sa dea aripi dorintei de a zbura in libertate nenumaratilor copii exclusi de la identitate si demnitate umana.
Kailash
s-a nascut cu numele de Kailash Sharma, pe 11 ianuarie 1954, in cartierul
Vidisha din statul indian Madhya Pradesh. De mic copil, a gasit o anumita
inclinatie in a-i ajuta pe cei saraci. Avea doar 11 ani cand, impreuna cu
prietenii, colectau carti de la vecinii din cartier si le distribuiau copiilor
care aveau nevoie de ele. Chiar si ca adolescent, idealurile sale il duceau in
directia egalitatii si justitiei sociale. La varsta de 15 ani, a renuntat la
numele de familie, dupa un incident care a avut un impact profund asupra lui.
Inspirat de stilul de conducere a lui Mahatma Gandhi in Miscarea de
Independenta a Indiei si de liderii din propriul sau oras care erau impotriva
sistemului indian de caste, a hotarat sa organizeze, impreuna cu prietenii sai,
o cina pentru rezidentii din "castele superioare". Mancarea pentru
cina a fost pregatita de oamenii din "casta inferioara", asa-numitele
persoane "de neatins”. Cand au aflat identitatea bucatarilor, rezidentii
au renuntat la cina si chiar au boicotat pe Kailash si familiile prietenilor
sai, pentru cina organizata.
Demoralizat, el s-a intors acasa unde a aflat ca batranii din casta superioara amenintau sa-l
dea afara din casta familiei “daca nu va merge la raul Gange sa faca o
scufundare sfanta”. In plus, "el trebuia sa mai organizeze un praznic
pentru 101 preoti, sa le spele picioarele si sa bea acea apa". Kailash a
refuzat sa respecte cererile nerezonabile. Drept urmare, a fost pedepsit interzicandui-se sa foloseasca bucataria si sufrageria propriei case, iar
vasele i-au fost puse in alt loc, separat. Profund afectat de nedreptatea inerenta acestui
sistem de caste defectuos si suparat pe incercarea de a fi expulzat din casta,
Kailash a hotarat sa "respinga intregul sistem de caste" prin
respingerea numelui sau de familie – deoarece, in India, cele mai multe
nume de familie reflecta casta familiei. A adoptat in schimb numele de “Satyarthi” care se traduce prin "Cautator al Adevarului". Astfel, idealurile
sale se vor reflecta chiar in numele sau.
Un
alt eveniment important din copilarie, a avut loc in prima zi de scoala, cand
Satyarthi, care era inca un copil, a observat un baiat de varsta lui stand in
afara sediului scolii si lustruind pantofi impreuna cu tatal cizmar. L-a
intrebat pe profesor de ce baiatul nu era la scoala, ca el. Dar nu a
primit raspuns. L-a intrebat atunci pe director. Acesta l-a informat ca
cizmarul era sarac si de aceea nu-si putea trimite fiul la scoala. Si era
normal pentru copiii saraci sa lucreze pentru a supravietui. Nemultumit de
raspuns, Satyarthi l-a intrebat pe tatal copilului de ce nu si-a trimis fiul la
scoala. I s-a raspuns ca exista copii care sunt "nascuti sa lucreze".
A fost pentru prima data cand Satyarthi a pus la indoiala motivul pentru care unii copii se nasc sa lucreze "cu
pretul copilariei, al libertatii, al educatiei si al visurilor", datorita
circumstantelor.
A
urmat Scoala Guvernamentala Secundara Superioara pentru Baieti din Vidisha si a
absolvit ingineria electrotehnica la Institutul Tehnologic Samrat Ashok din aceeasi localitate. Acolo a obtinut o diploma postuniversitara in domeniul ingineriei de
inalta tensiune. S-a alaturat apoi unui colegiu din Bhopal, unde a predat ca lector cativa ani. Inca din copilarie, insa, Satyarthi a fost ingrijorat de situatia
muncitorilor-copii din jurul sau, iar acest fapt l-a determinat pana la urma sa
initieze o miscare organizata. Renunta astfel la cariera de inginer pentru a se
dedica, timp de trei decenii, protejarii si promovarii drepturilor copilului. In anul 1980, a devenit secretar general in Frontul pentru Eliberarea Fortei de Munca
Legate, cu timpul ajungand in fruntea miscarii internationale pentru
eradicarea sclaviei copilului si a exploatarii prin munca a copilului.
Cu
ajutorul miscarii de baza, Bachpan Bachao
Andolan (Miscarea Salvati Copilaria), fondata de el la 26 de ani, a eliberat
din sclavie peste 83.000 de copii din 144 tari, oferind sperante noi de
viata, prin dezvoltarea unui model de succes utilizat in educatia si
reabilitarea lor. Datorita, in mare parte, zelului si perseverentei sale,
ONG-ul Bachpan Bachao Andolan a devenit cel mai proeminent grup din tara pentru
drepturile copiilor, iar Satyarthi, in varsta de 60 de ani, a devenit o voce
internationala importanta pentru cauza copiilor. El a sustinut cu vehementa ca munca
copilului este o problema care tine de drepturile omului si are efecte
uluitoare asupra analfabetismului, saraciei si umanitatii.
Activitatea
lui Kailash a implicat organizarea unor misiuni saptamanale de raid, salvare si
recuperare de la unele locuri de munca care angajeaza si inrobeste copii. Incepand cu
2001, Satyarthi si-a riscat viata pentru a salva acesti copii si a convins
familiile din peste 300 de sate indiene sa evite sa-si trimita copiii la munca si,
in schimb, sa-i trimita la scoala. In acest fel, a reusit sa capteze si sa
retina atentia lumii asupra acestei probleme.
Incepand
cu fabricile din cele mai mari orase ale tarii care exploateaza copii si pana
in cele mai sarace zone unde copiii sunt, inca, angajati ilegal ca muncitori
legati, organizatia sa a salvat zeci de mii de copii. Incercarile sale timpurii
de a trage la raspundere fabricile care angajau muncitori-copii, s-au lovit de
reactia ostila a proprietarilor de fabrici si, uneori, de cea a politiei, insa
semnificatia muncii sale a fost incet, incet, recunoscuta. Kailash a sustinut
elaborarea unor legi mai aspre impotriva muncii copilului si traficului de
copii, avand pana acum succes in ambele cazuri.
Pe
langa miscarea Bachpan Bachao Andolan (Miscarea Salvati Copilaria), este
fondatorul KSCF (Fundatiei Kailash Satyarthi pentru Copii), Global March
Against Child Labor (Marsul Global impotriva Muncii Copilului) si Good Weave
International (Tesatura Fina pentru Comert International).
Good Weave International (cunoscut
anterior ca Rugmark) a fost constituit ca un prim sistem voluntar de etichetare,
monitorizare si certificare a covoarelor fabricate in Asia de Sud, fara
folosirea muncii copilului. Kailash Satyarthi a evidentiat munca copiilor ca pe
o problema a drepturilor omului si ca pe o chestiune de bunastare si o cauza
caritabila. A sustinut ca ea perpetueaza saracia, somajul, analfabetismul,
cresterea populatiei si alte probleme sociale, iar afirmatiile sale au fost
sustinute de studii. Covoarele vandute
sub eticheta GoodWeave, sunt un certificat al muncii-fara-copii.
In
anul 1998, Satyarthi a condus Marsul Global
impotriva Muncii Copilului, un mars fizic de 80.000 km prin 103 tari,
pentru a creste gradul de constientizare, pentru a elibera milioane de copii
incatusati sub diferite forme ale sclaviei moderne si pentru a pune in aplicare
Cerinta globala de eradicare a muncii copilului. Aceasta miscare a avut un puternic
impact international si a devenit una dintre cele mai ample miscari sociale din
istoria copiilor exploatati. Cerintele manifestantilor (care includeau atat copii cat si
tineri), au fost reflectate in proiectul Conventiei nr.182 a Organizatiei
Internationale a Muncii (OIM), privind cele mai grave forme ale muncii
copilului. Anul urmator, Conventia a fost adoptata in unanimitate la Conferinta
OIM de la Geneva (in anul 1999).
Recent, in septembrie 2017, Satyarthi a condus in India un mars la nivel national, Bharat Yatra, acoperind 12.000 kilometri in 35 de zile, pentru a raspandi gradul de constientizare cu privire la abuzul sexual asupra copiilor si traficul de fiinte umane.
A
jucat un rol important in miscarea la nivel national pentru Legea Dreptului la
Educatie, astfel incat educatia sa fie o prevedere constitutionala, iar copiii
sa poata beneficia de o educatie gratuita si obligatorie. La
nivel global, Kailash a fost implicat in organismul de sustinere al Centrului International pentru Munca si Educatia Copilului, coalitie mondiala formata din ONG-uri, profesori si
sindicalisti. A fost presedinte al Campaniei Internationale Pentru Educatie, o miscare apartinand societatii civile care incearca sa
puna capat crizei educationale la nivel mondial, de la infiintarea ei in 1999
pana in 2011, fiind unul dintre cei patru fondatori alaturi de ActionAid, Oxfam
si Education International. Activitatea si sustinerea sa in domeniul politicii internationale in materie de educatie si munca a copilului a afectat viata a zeci de
mii de copii. A mai jucat un rol important in corelarea miscarii impotriva muncii copilului cu eforturile de a realiza educatie pentru toti.
Fara alte angajamente, este cofondator si membru al Grupului la Nivel Inalt
pentru Educatie impreuna cu Gordon Brown, Graca Michel, Kofi Anan, regina Rania
si alti lideri mondiali. Fiind un lider important al societatii civile, s-a
adresat Adunarii Generale a Natiunilor Unite, Conferintei Internationale a Muncii, UNESCO, Comisiei
ONU pentru Drepturile Omului si mai multor auditori si comisii
parlamentare din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia si Brazilia.
Satyarthi
a fost subiectul unui numar de documentare, seriale de televiziune, talk
show-uri, filme de sustinere si constientizare. A
fost printre "cei mai mari lideri ai lumii" pentru revista Fortune (SUA)
din 2015 si in
septembrie 2017, India Times l-a inclus printre cei 11 activisti ai drepturilor
omului, a caror misiune in viata este aceea de a oferi altora o viata demna. Munca
i-a fost recunoscuta prin diferite distinctii si premii internationale si nationale: Premiul
Harvard, "Humanitarian of the Year" oferit in anul 2015, Premiul
Aparatorilor Democratiei (2009-SUA), Premiul International Robert F. Kennedy
pentru Drepturile Omului (SUA), Premiul International Fredric Ebert pentru
Drepturile Omului (Germania), Premiul International Alfonso Comin (2008-Spania), Premiul International Aachener de Pace (Germania), Medalia Senatului Italian (2007-Italia), premiul Raoul Wallenberg pentru drepturile omului (2002). Raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane l-a numit in 2007: "Un erou care actioneaza pentru a pune capat sclaviei
moderne".
Alaturi
de activista pakistaneza Malala Yousafzai, Satyarthi a primit premiul Nobel
pentru pace in 2014 "pentru lupta lor impotriva
suprimarii copiilor si tinerilor, precum si pentru dreptul tuturor copiilor la
educatie".
Sunt unii oameni aparte, care vin in viata noastra nu pentru
bani si nici pentru renume sau castig personal. Ci doar din iubire pentru
semeni, pentru a oferi o mana de ajutor si o raza de speranta, ca parte din
inima lor. Exista ceva ce nu poate fi cumparat cu avere si nici castigat prin
medalii sau prin mandrie. Este acel sentiment fara egal, aparte, care ia nastere in adancul
de nepatruns al inimii, rasplata pentru ajutorul oferit prin compasiune,
celorlalti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.