Michael Jackson – VOCEA din RAI

 

Muzica poate schimba lumea, pentru ca poate schimba oamenii

 

“Sunt doar un suflet ale carui intentii sunt bune. O, Doamne, te rog, te rog nu ma lasa sa fiu inteles gresit!" – Michael Jackson a fost intotdeauna invaluit intr-o aura de mister care a fascinat si magnetizat pe cel ce a simtit si inteles ca ingemanarea perfecta dintre muzica si dans nu este doar efectul talentului unui oarecare muritor de rand, ci o imbinare perfecta intre cel care se daruieste pe sine creatiei si creatia insasi, o scanteie coborata din alte zone siderale, care ne-a atins sufletul prin stralucirea si sublimul ei. In desavarsirea muncii de creatie, el a fost puternic atras de magia lumii inconjuratoare, dar si de misterul lumii aflate dincolo de astrii. Misterul a fost cel care a dat aripi cautarilor, imaginatiei, dar si creatiei sale. Misterul a fost cel care l-a fascinat intretinandu-i mereu dorinta de cunoastere... Banuindu-i sau nu finalitatea, misterul ne determina pe noi toti sa traim cu mai multa intensitate momentele cautarii, conferind putere bucuriei descoperirii. Misterul sporeste dorinta de a explora si cauta, de a gasi noi orizonturi care, la randul lor, vor ridica alte semne de intrebare. In asta consta minunatia lumii in care traim…  

Misterul lui Michael?... A fost un simbol prin arta sa, prin spiritualitate, prin umanism. In adancul sufletului, insa, a fost un om obisnuit, “ciudat” de obisnuit, cu un caracter prea frumos si prea bun pentru lumea in care traim. Nu a fost un om perfect, nimeni nu este, dar a fost un om care a dorit din tot sufletul binele lumii si al planetei. Bunatatea si compasiunea sunt calitati care se regaseau din plin in inima lui curata si “mare cat cerul”, dragostea pentru ceilalti fiind prezenta chiar si in cele mai intunecate momente ale vietii sale. Avea puterea de a zambi si raspunde cu amabilitate, chiar si atunci cand ochii sai erau plini de tristete, iar sufletul impovarat de nedrepatea, lipsa de logica si de adevar a acuzatiilor. 

A fost, in felul lui si prin arta sa, unic, o unicitate care nu i-a fost insa acceptata de toti oamenii. A fost un om prea normal intr-o lume care cazuse de prea mult timp in panta anormalului. Fara indoiala ca, intr-o lume a “anormalului”, ceea ce este “normal” este considerat, in cel mai bun caz, mister care poate fi tendentios interpretat. Asa l-a vrut presa de scandal, asa l-au vrut cei din industria muzicala, asa l-au vrut cei care au dorit ca prin orice mijloace sa profite de pe urma sa. Asa l-a vrut o parte din public, pentru ca altfel nu ar fi dat bine neostoitei dorinte de “senzational”.

Michael nu numai ca a dus pe umerii sai o uriasa industrie a divertismentului prin care a incantat milioane de oameni facandu-i sa iubeasca si sa spere in ceva mai bun pentru viata lor si pentru viata mediului in care traiesc, insa, ca urmare a popularitatii, muncii asidue, nerenuntarii la propriile idealuri umanitariste, a devenit si o victima a linsajului mediatic la care a fost supus neincetat, a celor doua boli autoimune pe care le-a avut, a star-sistemului caruia nu i-a pasat catusi de putin de Michael Jackson - omul, ci numai de artistul de pe urma caruia se putea castiga tot mai mult. Chiar si dupa trecerea lui in nefiinta, inca este considerat o amenintare datorita capacitatii extraordinare de a uni in jurul lui oameni cu ganduri asemanatoare.

In timpul vietii a fost supus unor presiuni psihice greu de suportat. A fost acuzat, vanat si hartuit, pentru a i se distruge picatura cu picatura personalitatea, pentru a i se zdrobi demnitatea si puterea de a merge mai departe, de a se ridica din propria-i cenusa si a mai crea. Si pentru ce toata aceasta nebunie? - Pentru ca, in lumea noastra “perfecta”, sunt atatia oameni si forte care incearca, in numele unor interese de multe ori greu de priceput, sa ucida iubirea din om, compasiunea, bunatatea lui. Incearca sa ucida tot ce are omul mai sfant in el: scuturile sale impotriva raului ce domina tot mai mult lumea.

“Simt ca innebunesc, rapid si brusc cad din dizgratie
Zilele insorite par departe, eu sunt aici abandonat in faima mea
Cum te simti, cum te simti cand esti singur si ti-e frig pe dinauntru?”

A trebuit sa lupte cu presa tabloida, cu minciunile unor fosti angajati, cu acuzatii grave neintemeiate si mincinoase din partea catorva persoane pe care le-a ajutat, din partea celor care voiau sa profite cat mai mult de pe urma lui, sa lupte cu procese, tradari, dar, mai presus de toate, a trebuit sa lupte chiar cu el insusi, sa faca fata unor boli si stari grave de epuizare fizica, presiunilor psihice, depresiilor, dezamagirilor, durerii in fata nedreptatii, umilirii datorate josniciei si perversitatii rasei umane. Cu timpul, zambetul lui s-a stins sub masca amaraciunii. Privirea i-a devenit tot mai trista. Cu toate acestea, Michael Jackson s-a ridicat de fiecare data si a mers mai departe.

“Transform totul in energie pozitiva. A scrie despre frustrarile mele, este un fel de a ma exprima. Devine o parte din mine, parte a creatiei mele. Incerc sa ma stapanesc, sa nu ma afecteze. Altfel, as lua-o razna, sincer.”

El nu a fost doar victima unui medic iresponsabil sau a oricaui alt pion aflat pe o tabla de sah, ci a unui intreg sistem. Un sistem viciat, in care orice artist este folosit pana la epuizare pentru a aduce cat mai mult profit. Un intreg sistem in care, odata intrat, cu mare greutate reusesti sa ramai intreg fizic, psihic, moral. Presiunea la care esti supus este enorma. Renuntarea la o parte din propriile idealuri este pentru multi o grea piatra de incercare. 

Patruzeci de ani de activitate artistica si umanitara, de stralucire pe toate scenele lumii, nu este deloc un lucru de neglijat. O viata artistica demna de a unui rege, un asemenea fenomen greu de egalat - cui nu i-ar fi starnit invidia?... Pentru cei care aveau anumite interese si gravitau in jurul lui - Michael Jackson a devenit o persoana din ce in ce mai incomoda. Ca urmare a acestui fapt, de-a lungul timpului, impotriva lui a fost folosit un intreg arsenal de intimidare si manipulare care sa duca la rezultatele scontate: cedare nervoasa, distrugere psihica, renuntare si eliminare din viata artistica, de succes.

“Pastreaza-ti credinta/ Nu lasa pe nimeni sa te doboare
Pastreaza credinta/ Nu lasa pe nimeni sa te intoarca din drum
Stiu ca pastrarea credintei/ Inseamna sa nu renunti niciodata la iubire
Dar puterea acelei iubiri trebuie sa faca doar bine/ Sa faca ce este corect”

In adancul lui, insa, a fost un om puternic, un adevarat luptator, un perfectionist si nu a cedat in fata incercarilor grele la care l-a supus viata. Nu si-a uitat valoarea si nu si-a pierdut increderea in sine ca om, ca artist, in datoria pe care si-o asumase de a lupta si transmite, in felul sau unic, mesaje de iubire si compasiune, de renuntare la crime si razboaie duse in numele mentinerii pacii, de alocare a unor fonduri substantiale pentru diferite camine de copii si orfelinate, centre de sanatate si fundatii cu scop umanitar. Michael Jackson si-a mentinut intotdeauna stralucirea interioara, ca om, si nu a uitat niciodata sa straluceasca pe scena, ca un adevarat artist. 

Vointa enorma, disponibilitatea de a munci, de a se darui fara limita artei sale, spiritul vizionar, talentul managerial, umanismul lui, increderea sa in valorile si posibilitatile de desavarsire ale fiintei umane, iubirea pentru intreaga Creatie, extraordinara priza avuta asupra publicului larg, a maselor mari de oameni din toate continentele, au reprezentat atributele unei personalitati marcante care a incomodat, asa cum inca o mai face si azi, prin insasi maretia ei.

Dragostea fata de Dumnezeu, fata de Creatia Sa, credinta in Iisus, acel ceva venit din adancul fiintei lui, imposibilitatea de a fi transformat in unealta dorita de cei care aveau interes, de a fi ingenunchiat, au atras ura si dorinta de eliminare. Nu trebuie sa stii prea multe ca sa simti, sa vezi si sa te doara cumplit transformarea launtrica suferita, ca si cum propriul suflet ar fi fost supus unor suferinte, tratamente si persecutii inumane. Psihicul lumii a fost si este pregatit continuu. De la subliminal la controlul mintii nu mai este mult. Este cea mai curveasca metoda pentru ca cei din umbra sa obtina ceea ce vor. Exista chiar si acum frenetica dorinta a unora de a continua pe toate caile sa umileasca si sa supuna defaimarii publice pe omul a carui aura radiaza si astazi, de dincolo de fiinta, candoare, caldura sufleteasca, iubire.

Am credinta ca nu ratacirea, ci regasirea drumului a adunat atatia rechini in jurul lui si a pus atatea forte malefice in garda. Simtind ca isi pierd puterea asupra oamenilor, ca isi pierd controlul instaurat prin frica, ura, crima, cinism, manipulare a gandirii, au dorit si doresc in continuare sa inlature cu orice pret cauza. Iar cauza a fost si inca este data de FORTA IUBIRII si FORTA BINELUI pe care acest OM a incercat, prin arta si actiuni umanitare, prin mesajele cantecelor si poeziilor, sa o dezvaluie si sa o transmita. Gratie acestei ingemanari, el a reusit sa redea oamenilor increderea in ei insisi. Acest lucru, insa, este de neiertat pentru cei care au cu totul alte scopuri decat cele de dezvoltare armonioasa a personalitatii umane, de afirmare a demnitatii si libertatii omului. 

“Oriunde calatoresti, in fiecare tara, pe fiecare continent, oamenii tanjesc si isi doresc un lucru - sa iubeasca si sa fie iubiti - Dragostea transcende... dragostea transcende granitele internationale si transforma ranile urii, ale prejudecatilor rasiale, bigotismului si ignorantei. Acesta este adevarul suprem din centrul intregii creatii.”

Nu inteleg de ce, de-alungul timpului, acest sentiment divin (subliniez aceasta calitate) a fost asezat de nenumarate ori pe altar, ingenunchiat, ridiculizat, terfelit si transformat in bataie de joc si arma pentru a distruge sufletul unui om. Poate, datorita unor cauze, multi nu il cunosc si sunt convinsi ca nici altii nu pot sa il manifeste sau, pur si simplu, contravine anumitor interese. De-alungul intregii vieti, incepand cu perioada frageda a copilariei, acest om si-a castigat pas cu pas nemurirea: prin arta, creatie artistica, idei umaniste, umanitariasm. Toate au fost duse, cum stia el mai bine, spre perfectiune. 

Asadar, sa ne bucuram cu totii de iubirea si increderea care ne-au fost daruite din plin! Sa nu umbrim prin acuze nefondate si sub diferite pretexte aura unui om, a unui tata, a unui artist al carui talent exceptional ne-a incantat atata timp! El ne-a daruit tot ce a avut mai bun in el din preaplinul inimii lui fericite sau indurerate. Ne-a iubit nu pentru ceea ce credem noi ca i-am daruit vreodata, ci prin tot ceea ce ne-a daruit el neincetat, necerandu-ne nimic in schimb. 

Astazi, noi toti suntem mai bogati prin mostenirea fabuloasa artistica si spirituala pe care ne-a lasat-o, deschizand astfel caile afirmarii tinerelor generatii.

TRECEREA LUI IN NEFIINTA A CONFERIT VIETII SI ARTEI SALE, PRIN NEMURIRE, VALOARE DE BIRUINTA.

 

 

Citate: Michael Jackson

Versuri din melodiile: Strange in Moscow & Keep the Faith / Michael Jackson 

                                    & Don’t Let Me Be Misunderstood / Nina Simone