CUZA SI-A SCRIS EL SINGUR ISTORIA

REFORME NOI PENTRU NOUA ROMANIE

„Alegandu-te pe Tine Domn in tara noastra, am voit sa aratam lumii ceea ce tara toata doreste: la legi noi, oameni noi... Fii dar omul epocii; fa ca legea sa inlocuiasca arbitrariul; fa ca legea sa fie tare; iar Tu, Maria Ta, ca Domn, fii bun si bland. Fii bun mai ales pentru aceia, pentru cari mai toti Domnii trecuti au fost nepasatori si rai” / Mihail Kogalniceanu

Unirea Principatelor Romane a determinat Imperiul Otoman si Austria sa inainteze proteste vehemente sub pretextul incalcarii Conventiei de la Paris, Austria aflandu-se in razboi cu Franta. Protestul a ramas insa fara urmari negative pentru Principate. Cuza a fost ales ca domnitor pentru ca nu poseda ambitii personale si era de partea unionistilor. Turcii ofereau si ei o oarecare recunoastere, printr-un “firman” numit de Cuza “act” si care prevedea o unire pe o perioada viagera a domniei.

Capitala era stabilita la Bucuresti si avea un singur guvern si o singura adunare. In acea perioada, orasul era numit “Inima Romaniei”, adoptand in heraldica sa, vulturul si zimbrul, in anul 1869. Arhivele statului s-au centralizat in Bucuresti. Posta Romana si-a deschis sedii in intreaga tara, fiind infiintata si o directie centrala a postelor. Si in domeniul sanitar s-au adoptat reforme de centralizare a institutiilor sanitare de pe tot cuprinsul Romaniei. Tot atunci au aparut si primele comisii moderne de statistica si evidenta a populatiei, informatiile cetatenesti centralizandu-se intr-o baza comuna de date.

Unirea a fost posibila datorita motivatiei culturale si lingvistice dintre Moldova si Tara Romaneasca, ceea ce a reprezentat un proces foarte complex din punct de vedere institutional. Ca urmare acestui fapt, noul domnitor si colaboratorul cel mai apropiat, Mihail Kogalniceanu, au fost nevoiti sa initieze o serie de reforme interne importante. Bineinteles ca au existat si anumite forte care s-au opus noului plan al lui Cuza, in principal guvernul de atunci care avea opinii contradictorii fata de popularitatea acestor reforme. O alta institutie care se opunea reformelor era Adunarea Legiuitoare, care avea reprezentanti din randul burghezimii, bancherilor, boierilor si bisericii. Chiar si liberalii Rosetti si Bratianu s-au opus reformelor lui Cuza, considerand pe domnitor un despot ce se impotrivea proclamarii republicii.

Ani plini de reforme

Pana la 23 februarie 1866, cand potrivnicii tarii, din interior si exterior, l-au obligat sa abdice, Cuza Voda a organizat infaptuirea unor reforme progresiste in toate domeniile: militar, politic, juridic, economic, administrativ, cultural, legislativ si in invatamant:

- au fost adoptate masuri pentru unificarea administrativa si organizarea institutiilor moderne ale statului, inclusiv impartirea administrativa a teritoriului Romaniei in judete si comune, prima de acest fel.

- a fost modificat sistemul nostru de masuri si greutati, acesta fiind inlocuit cu sistemul european, in vigoare si astazi.

- au fost adoptate Codul Penal si Codul Civil modern (napoleonian).

- au fost adoptate alte acte legislative, in spirit european, potrivit carora se impunea egalitatea cetatenilor in fata legii si a impozitelor.

- au fost organizate comertul, meseriile, industria si transporturile.

- a fost promulgata legea pentru organizarea instructiunii publice, conform careia invatamantul primar de patru clase devenea obligatoriu, general si gratuit. Au fost asezate pe baze temeinice invatamantul secundar si superior, acela din urma fiind beneficiarul infiintarii universitatilor din Iasi (1860) si din Bucuresti (1864).

- s-a generalizat folosirea alfabetului latin in administratie si invatamant.

- ajutat de sfetnicii apropiati in frunte cu Mihail Kogalniceanu, Cuza a desfiintat claca si a improprietarit taranii, ramanand permanent in constiinta lor.

- a fost adoptata legea electorala.

- s-a infaptuit secularizarea averilor manastiresti, toate aceste reforme fiind actiuni energice si curajoase, care au contribuit la progresul general al tarii, precum si la racordarea Romaniei la cerintele civilizatiei europene.

Dupa mandatele de prim-ministrii ale lui Barbu Catargiu si N. Cretulescu si datorita esuarii aplicarii programului politic, domnitorul Cuza formeaza un nou guvern ce va fi condus de Mihail Kogalniceanu. Acesta initiaza prima mare reforma:

1 - Secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863). Astfel, Biserica va deveni o institutie de stat ca si celelalte, fara vreun drept aparte. Asta insemna ca o mare parte din proprietatile funciare ce apartineau Bisericii erau trecute in proprietatea taranilor, mai exact a cincea parte din pamantul tarii. Faptul ca Biserica poseda o oarecare autonomie fata de vechiul regim, a contribuit la acest lucru. In ciuda protestelor venite din partea mitropolitului Moldovei, Sofronie Miclescu, si din partea calugarilor greci, Cuza a stabilit si un venit de 10% asupra reprezentantilor bisericii si tot ce tine de aceasta. Protestele calugarilor greci erau de asteptat, stiindu-se ca manastirile de la Muntele Athos primeau fonduri de la mitropolitii romani inca din secolul al XVI-lea.

Sub reformele lui Cuza, slujbele in greaca au fost interzise, exceptand trei biserici in tot statul. Cuza Voda a interzis taierea in mod abuziv a padurilor manastiresti de catre calugarii foarte lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligati prin decret sa restituie toate bunurile si obiectele de cult Bisericii Romane care tinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzau, care stapanea o avere considerabila, a ramas fara bunurile sale urmand a fi demis si inlocuit din functie. Un lucru asemanator a patit mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru ca protestat impotriva lui Cuza, urmand a fi demis din functie si trimis in surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

2 – Pe data de 2 mai 1864, Cuza a dizolvat Adunarea Legiuitoare si a initiat o noua constitutie si o noua lege electorala, in urma Conventiei de la Paris; schimbarile au fost sustinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza decreteaza oficial executarea legii averilor manastiresti, impuse de Kogalniceanu. Aceste lucruri largeau autoritatea lui Cuza si reduceau puterea corpului legislativ, compus din Camera si Senat. S-a creat Consiliul de Stat pentru pregatirea legilor interne, acestea fiind reprezentate de “decretele domnesti”. Puterea legislativa era detinuta de cele doua camere: Adunarea Electiva si Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce a asigurat trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, alesi in majoritate de catre domnitor.

In materie legislativa domnitorul putea avea initiativa actelor normative elaborate de Consiliul de Stat. In aceste conditii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, intarind puterea domnitorului. Legea electorala impartea alegatorii in doua categorii: alegatorii directi si alegatorii primari. Alegatorii directi erau toti cei care stiau carte, plateau o contributie de cel putin patru galbeni si implinisera varsta de 25 de ani. Alegatorii primari erau nestiutori de carte, dar care plateau o contributie stabilita pe categorii, de la 48 lei la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contributie baneasca erau exclusi de la vot.

3 - Tot in timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal si unul civil, dupa modelul napoleonian francez.

4 - “Legea instrucţiunii publice” de la 1864, proclama obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de invatamant: primar, secundar si superior. Invatamantul primar era de patru ani, cel secundar de sapte ani, iar cel superior sau universitar de trei ani.

5 - In planul Justitiei, au luat fiinta urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile de plasa, tribunale judetene, curtile de apel, curtile de jurati ori Curtea de Casatie, care era totodata si instanta de recurs.

6 - “Azilul de fete” a fost infiintat de Elena Cuza, sotia domnitorului, si ii va purta numele.

7 - Crearea Universitatilor. Prima universitate din tara ia nastere in 1860, la Iasi si va purta numele domnitorului. A doua va fi cea din Bucuresti, din anul 1864. Tot la Bucuresti va fi infiintata si Scoala Nationala de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman. De asemenea, va fi inaugurata o Scoala de medicina veterinara. Se va infiinta si Scoala Superioara de Stiinte si Scoala Superioara de Litere, punand bazele Universitatii de Stat din Bucuresti. Prin ajutorul acestor noi institutii de invatamant, se va trece de la ortografia chirilica la cea latina.

8 - Reforma fiscala a fost un alt tip de reforma moderna, conform careia au fost instituite o serie de impozite personale cetatenesti, in special cele funciare. Tot atunci se organiza si serviciul vamal, la fel si cursul monetar, precum si infiintarea unei linii de telegraf ce asigura legatura directa cu Rusia.

9 - Reforma agrara a fost practic propusa de conservatori, dar initiata de Cuza. Prin legea rurala din august 1864, peste 400.000 de familii de tarani au primit pamant, iar aproximativ 60.000 de alti tarani au primit teren pentru casa si gradina. Prin reforma agrara care a luat sfarsit in anul urmator, s-a desfiintat orice urma de feudalism, fapt ce a dat nastere la perioada de inceput a dezvoltarii capitaliste romanesti. Constiinta si conditia taranimii evolua, urmand ca productia agricola a tarii sa creasca intr-un ritm semnificativ.

Cum taranii nu aveau banii necesari pentru a cumpara terenurile de pamant, statul intervenea in aceasta problema acordand credite si astfel taranimea se angaja sa plateasca datoria catre stat intr-o perioada de 30 de ani. Vechii proprietari urmau sa fie despagubiti intr-un termen de 10-15 ani. Taranii primeau pamant in functie de bunurile lor in natura, cum ar fi vite, cai etc. Aceasta impartire a terenului in scop agricol se facea si dupa criterii geografice, de exemplu in Moldova aflata intre Carpati si Prut si Campia Romana, suprafeţele erau mai mari, astfel ca taranii din acele zone puteau primi o suprafata de teren mult mai intinsa, fata de cei din zonele de munte. De exemplu, se putea oferi o suprafata de 1600 mp in zona de campie si 1200 mp in zona de munte. Taranilor li s-a permis si dreptul la padure, pentru a aduna lemne de foc, necesare incalzirii pe timp de iarna in mod special.

Se desfiintau taxele (biruri) platite de tarani boierilor sub diverse forme precum dijmele (claca sau zilele de meremet), urmand a fi introdus un alt tarif de impozitare la nivel national, dar catre stat. Taranii care aveau pamant mai mult puteau sa vanda o parte din el altor tarani care aveau o suprafata mai putin intinsa, in special celor care primisera teren doar pentru casa si gradina. Lipsa unor profesionisti in masuratori de teren a condus la diferite dispute. Reforma agrara practic a impiedicat o posibila rascoala taraneasca si a asigurat domnitorului sprijinul loial al taranimii.

Raman marturie cuvitele lui Cuza adresate celor dezrobiti: „Departe de a va deda trandaviei, sporiti inca harnicia voastra. Ingrijiti-va de asemenea de vetrele satelor voastre, care de astazi devin comune neatarnate si locasuri statornicite ale voastre, din care nimeni nu va mai poate izgoni. Siliti-va dar a le imbogati si a le infrumuseta; faceti-va case bune si indestulatoare; inconjurati-le cu gradini multe si pomi roditori. Inzestrati-va satele cu asezaminte folositoare voua si urmasilor vostri. Statorniciti mai ales si pretutindenea scoale, acolo unde copiii vostri sa dobandeasca cunostintele trebuitoare pentru a fi buni cetateni. Invatati dar pe copiii vostri a le pretui si a le bine intrebuinta si mai presus de toate, fiti si in viitor ceea ce ati fost si pana acum si, chiar in timpurile cele mai rele, fiti oameni de pace si de buna randuiala”.

10 - Tot atunci s-a demarat constructia de cai ferate, incepand cu ruta Bucuresti-Filaret-Giurgiu, aceasta fiind cea mai scurta ce lega capitala tarii cu Dunarea si, astfel, cu restul lumii. Lungimea liniei avea 70 km.

11 - In 1864, se promulgau legi ce priveau organizarea administratiei, iar judetele si comunele erau administrate de consilii alese pe baza votului cenzitar. Astfel, mai multe comune formau o plasa, iar mai multe plasi formau un judet. In fruntea administratiei judetene era numit un prefect, in timp ce in fruntea administratiei unei plase era numit un subprefect. Primarii conduceau comunele.

12 - A luat fiinta, in mod oficial Armata Nationala Romana, care avea ordinul si menirea sa apere integritatea statului de orice atac strain. Se punea in practica multe dintre prevederile programelor stabilite in anul 1848. Armata Romana a fost organizata pe baze moderne, adoptandu-se masuri progresiste:

- dislocarea, in luna martie 1859, a unor unitati de infanterie si cavalerie din Iasi, la Bucuresti, si mutarea altora din Bucuresti la Iasi, pentru omogenizarea armatei;

- organizarea Taberei Militare Floresti, Prahova, care si-a desfasurat activitatea in perioada aprilie-septembrie 1859, aici instruindu-se 12.000 de ostasi din Moldova si Muntenia (din cadrul armelor infanterie, cavalerie, artilerie, graniceri, dorobanti), pentru apropierea sufleteasca si intelegerea originii comune a participantilor;

- introducerea uniformei militare comune si a echipamentului unic pentru ofiteri si trupa;

- unificarea Ministerului de Razboi din Moldova si din Tara Romanesca, numindu-l in fruntea noului organism pe colonelul Ion Emanoil Florescu, avansat la gradul de general;

- a fost infiintata Garda Nationala, aflata sub comanda domnitorului.

- organizarea Serviciului Sanitar Unificat sub conducerea dr. Carol Davilla;

- infiintarea unui corp specializat de administratie si intendenta (august 1860);

- infiintarea scolii militare regimentare si a scolii militare de gimnastica;

- infiintarea de noi unitati militare si reorganizarea pe principii moderne a celor existente;

- infiintarea Statului Major General, menit sa coordoneze intreaga activitate a armatei;

- infiintarea de noi cazarmi pentru cazarea trupelor;

- crearea unui corp specializat de genisti militari;

- unirea intregii flotile de Dunare intr-un corp unic;

- dotarea armatei cu mijloace moderne de lupta, provenind atat din import (Franta, Italia,Belgia), cat si din tara, fiind infiintate noi unitati manufacturiere de fabricatie si reparatie a armamentului;

- cresterea numarului personalului militar, in 1865 efectivul armatei permanente ridicandu-se la 19.365 de ostasi, iar cel al trupelor teritoriale fiind de 24.548 de oameni, asa cum ii comunica Imparatului Napoleon al III-lea, sfetnicul sau.

- inmanarea la data de 1/13 septembrie 1863, intr-un cadru solemn, pe Campia de la Cotroceni, a noilor steaguri (drapele de lupta), cu culorile rosu, galben, albastru, pe care erau scrise cu fir auriu cuvintele HONOR ET PATRIA, numarul si numele unitatii militare. 

Unirea Principatelor si aceasta serie de reforme importante care au urmat, au pus bazele infaptuirii statului national roman unitar si modern.

In pofida acestor realizari marete, la sfarsitul anului 1865, forte ostile din interior si exterior i-au pregatit domnului Alexandru Ioan Cuza, abdicarea. Binele pe care l-a adus incontestabil tarii prin marile reforme sociale, a atras respectul si dragostea poporului, dar, din pacate, si formarea unei coalitii puternice indreptata impotriva sa. Soarta ingrata a domnitorului Cuza aminteste de o zicala populara care spune ca recunosti un om de valoare prin faptul ca toti nevolnicii se coalizeaza impotriva sa. In 1866, in urma coalizarii la putere a unor indivizi ce aveau alte interese de ordin international si aserveau noul stat unor centre de conducere externe, Cuza a fost silit sa abdice de la tron si sa plece in exil.  

Aceia pentru care interesul personal a avut prioritate in fata interesului national, ca si aceia pentru care tradarea si manipularea erau trasaturi obisnuite caracterului lor, au gasit de cuviinta ca singura cale posibila de urmat pentru a pune capat unor noi reforme populare si moderne ce le-ar fi lezat in continuare interesele, era formarea unei coalitii in care intriga sa joace un rol decisiv pentru a zdruncina si zadarnici increderea si unitatea factorilor de decizie si de buna credinta. Dezbina si stapaneste este oricand un deziderat demn de luat in seama si la indemana machiavelismului. 

“Sa se tina bine minte, spunea Mihai Eminescu referindu-se la tradarea domnitorului, ca Voda Cuza a iertat prin viu grai si in scris tuturor, absolut tuturor, numai colonelului Leca si altor catorva nu; nu pentru el personal, ci pentru pata pe care acesta a pus-o pentru vecii vecilor pe steagul tarii.” 

Dar, acea pata de pe steagul tarii, acea “rusine” lasata pe obrazul tarii, va fi pentru totdeauna stearsa de cuvintele emotionante, pline de patriotism ale lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Romaniei Unite, rostite in septembrie 1863, pe campia de la Cotroceni, cu ocazia inmanarii unor noi drapele de lupta unitatilor militare: „Ofiteri, subofiteri, caporali si soldati, astazi va fi una din cele mai insemnate zile in datinile noastre. Primind steagurile cele noi, aduceti-va pururea aminte ca va incredintez onoarea Tarii. Steagul este Romania! Acest pamant binecuvantat al Patriei, stropit cu sangele strabunilor nostri si imbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecaruia, casa in care s-au nascut parintii si copiii vostri! Steagul este inca simbolul devotamentului, credintei, ordinii si al disciplinei ce reprezinta oastea. Steagul este totodata trecutul, prezentul, precum si viitorul Tarii, intreaga istorie a Romaniei. Intr-un cuvant, steagul reprezinta toate victoriile si virtutile militare, care se cuprind in acele doua cuvinte sapate pe vulturii romani: ONOARE SI PATRIE! Voi, ofiteri, subofiteri, caporali si soldati, jurati sa pastrati cu onoare si fara pata steagurile voastre si asa veti corespunde increderii si asteptarii ce am pus impreuna cu intreaga tara, in voi. Jurati sa le aparati in orice imprejurare ca pe un sfant depozit ce incredintez bravurei si patriotismului vostru”.