Maica Tereza - “VINO, FII LUMINA MEA!”

“Ceea ce spunem noi nu conteaza, doar ceea ce spune Dumnezeu sufletului din noi”

 “Acestia sunt purtatorii ascunsi ale aceleasi Lumini, fiecare reflectand stralucirea Iubirii in felul sau simplu, asa cum soarele scanteiaza intr-un ciob de sticla. Acestia sunt cei modesti din viata de zi cu zi, necunoscuti eroi a lui Dumnezeu, necunoscuti chiar si pentru ei insisi, care raspandesc de aproape si de departe viziunea Maicii Tereza, mesajul ei, exemplul ei.”

     Inainte de beatificarea Maicii Tereza de Calcuta, parintele Iosif Langford, co-fondator al ramurii preotesti a Misionarilor Caritatii, si-a exprimat cu multa caldura si intr-un mod mai mult decat elocvent, gandurile sale despre misiunea ei in aceasta lume, despre impactul vietii ei asupra vietii celorlalti oameni, dar si despre importanta covarsitoare pe care acei “mici si neinsemnati” purtatori ascunsi ai Luminii, eroii necunoscuti ai bunului Dumnezeu, o au in raspandirea mesajului Sau de iubire.

****************

    
    “In mijlocul saraciei si durerii acestei lumi, Maica Tereza de Calcuta a stralucit lumina calda a iubirii si compasiunii lui Dumnezeu pentru noi toti. A fost lumina Lui pe care noi am zarit-o in ea. "Voi sunteti lumina lumii", le-a spus Iisus ucenicilor Sai, in cuvinte care au ecou si in ziua de astazi. "Vino, fii lumina mea", i-a cerut Iisus, in mod similar, Maicii Tereza la inceputul misiunii ei. "Du-ma in cocioabele intunecate ale celor saraci. Vino, ia-ma cu tine, eu nu pot merge singur."

       De-a lungul intregii sale vietii pe pamant si acum, de acolo de unde se afla, ea sta ca un far de lumina reflectand iubirea lui Dumnezeu pentru cei ce-l cauta, care cerceteaza semnele apropierii si grijii Lui in intunericul suferintei umane si a pacatului. Datorita mesajului sau proclamat nu atat de mult prin cuvinte, cat prin fapte, atat bogatii cat si saracii s-au simtit in mod inexplicabil atrasi spre mila si mangaierea imbratisarii tandre a lui Dumnezeu. Viata ei a devenit cu adevarat "ceva frumos pentru Dumnezeu" si, mai mult decat atat, ceva frumos de la Dumnezeu. Ea este intr-adevar un "semn pentru aceasta generatie", un semn de netagaduit ca "Dumnezeu inca iubeste lumea de astazi." Munca ei, cu toate ca atinge fiecare boala sociala, nu a fost numai sau in primul rand o munca sociala. In viziunea Maicii Tereza, hranirea celor flamanzi si grija pentru muribunzi nu sunt scopuri in sine, ci o parte din propriul "act al iubirii"  rascumparatoare a lui Iisus pentru cei mai putin insemnati si cei pierduti.

     In fata nevoilor coplesitoare ale saracilor, abandonati pe strazile si mahalalele Calcuttei, acolo unde toti par sa-si bata joc de existenta lui Dumnezeu si de iubirea Sa, Iisus a condus-o pe Maica Tereza spre o noua abordare, pentru a aduce Evanghelia si iubirea Sa saracilor. La inceputul misiunii ei, Iisus i-a revelat Lumina care sa-i ilumineze si sa-i insufleteasca toata munca de convingere, ca Dumnezeu nu numai ca ne accepta in mizeria si pacatul nostru, ci tanjeste pentru noi, inseteaza pentru noi cu toata intensitatea infinita a inimii Sale. Ea insasi a experimentat cum doreste Dumnezeu sa ne iubeasca si sa fie iubit de noi. De fapt, cu cat avem mai multa nevoie, cu cat este mai mare saracia si mizeria in corp sau spirit, cu atat mai mare este aceasta sete divina. Maica Tereza a inteles si a vrut ca urmasii sai sa inteleaga, ca acele cuvinte pe care Iisus le-a rostit pentru prima oara pe Golgota pentru a exprima dorinta "Mi-e sete", rasuna acum de fiecare data si in fiecare loc, inauntrul fiecarei inimi umane si cel mai stringent pentru persoanele cele mai indepartate si care au cea mai mare nevoie.

  "Harul puternic al Luminii si Iubirii divine, primit in timpul calatoriei cu trenul spre Darjeeling, pe 10 septembrie 1946, se implineste acolo unde Maica Tereza incepe, in adancimile dorului infinit pentru Dumnezeu, sa iubeasca si sa fie iubita" (Scrisorile Maicii, 1996). "Chiar si acum, azi si in fiecare zi, Iisus este insetat de iubirea mea. Lui ii este dor de mine. Aceasta sete este dorul lui de iubire, de iubirea mea." Maica Tereza va satura aceasta "sete a lui Iisus pentru iubire si pentru suflete" urmandu-l in "cocioabele intunecate", acolo unde saracii din Calcuta se gramadesc, traind printre ei, traind ca ei, iubindu-i in numele Lui si servind prezenta Lui ascunsa in ei, cei care poarta povara si sacralitatea crucii Lui.

    Ajutand saracii prin "lucruri mici facute cu mare dragoste", ea a vrut sa urmeze exemplul Lui care a venit mai degraba sa serveasca decat sa fie servit. Aceste acte umile de iubire au urmarit nu atat de mult ingrijirea medicala sau redresarea bolilor sociale, ci mai degraba "mantuirea si sfintirea" celor mai saraci dintre saraci. Iisus a promis Maicii Tereza ca El insusi va fi acela ce-i va atinge pe cei saraci prin ea. Ca si Maria, ea a fost chemata la o viata de o asemenea uniune cu Domnul ei, incat sa "fie stralucirea Lui" inauntrul sufletelor. Prin asta, sfintenia si uniunea cu Hristos avea sa devina intreaga sa misiune, ingaduind astfel lui Iisus sa traiasca prin ea propria sa viata intre cei saraci.

    Acest lucru a necesitat o viata profund interioara, o practica sarguincioasa de rugaciune, renuntare totala si sacrificiu de sine tocmai pentru a fi "El si nu ea" cel ce face munca. Aceasta uniune a fost in mod constant alimentata de prezenta speciala a lui Iisus la Sfanta Impartasanie, primita prin credinta si adorata prin rugaciune tacuta. Ea iesea de acolo ingrijindu-l si purtandu-l spre Golgota corpului sau mistic. In acest fel, prin rugaciunea inaintea Preasfantului Sacrament, ea era cu El, unita cu El, “atingandu-l 24 de ore pe zi”. Faptul de a ajunge direct la Hristos prin cei saraci, atat de pretiosi pentru Maica Tereza, a fost sursa de exprimare cea mai caracteristica ei. Referindu-se la activitatea sa in favoarea saracilor, cita mereu cuvintele lui Iisus "Tu ai facut-o pentru mine". Marele secret al sfinteniei sale, a fost convingerea absoluta ca, indiferent cat de mic sau umil, fiecare act de caritate pentru cei nevoiasi se face cu adevarat si vesnic de catre Iisus insusi.

*******************

     “De-a lungul anilor, pana astazi, multi s-au simtit atrasi sa faca exact cum a facut Maica Tereza, oferindu-si vietile, ca barbati si femei cu credinta, in tarile de misiune. Altii au devenit "colaboratori" sau "misionari laici", ajutand alaturi de comunitatile ei din Calcutta si din lumea in curs de dezvoltare sau asistand asupra patimilor, adesea mai putin vizibile, ascunse sub saracia spirituala a Occidentului.

     Exista multi altii care, in mijlocul vietii lor obisnuite, simt o atractie extraordinara spre exemplul Maicii Tereza. Chiar daca nu sunt chemati in tarile de misiune sau in slujirea oficiala, ei formeaza un grup nevazut de oameni simpli, din intreaga lume, care sunt chemati a fi din acelasi aluat. Acestia sunt "cei mici", nesemnificativi in fata lumii intregi, dar pretiosi in inima Tatalui. Acestia sunt cei neinsemnati, ca oricare dintre noi, care incearca in mijlocul vietii lor impovarate sa traiasca ceva din exemplul de iubire al Maicii Tereza. Acestia sunt purtatorii ascunsi ale aceleasi Lumini, fiecare reflectand stralucirea Iubirii in felul sau simplu, asa cum soarele scanteiaza intr-un ciob de sticla.

     Peste tot, in toata aceasta lume, ei tes in viata de zi cu zi mici miracole de iubire care se desfasoara si multiplica in toate directiile, ca undele intr-un iaz. Acestia sunt cei modesti din viata de zi cu zi, necunoscuti eroi a lui Dumnezeu, necunoscuti chiar si pentru ei insisi, care raspandesc de aproape si de departe viziunea Maicii Tereza, mesajul ei, exemplul ei. Fiecare dintre noi este chemat sa fie una cu ea in aceasta mare lucrare a Iubirii care este a Lui, nu a ei. Noi nu suntem chemati sa mergem la Calcutta; noi nu suntem chemati sa facem ceea ce a facut Maica Tereza. Dar noi toti, indiferent cine sau de unde sau ce suntem, suntem cu adevarat chemati sa facem precum Maica Tereza, sa iubim asa cum a iubit ea. Asa cum obisnuia ea sa spuna, "Ceea ce pot face eu nu poti tu, si ceea ce poti face tu nu pot eu."

    Fiecare dintre noi, cu propriile noastre daruri unice, cu propriile noastre relatii, cu propriul nostru loc in istorie, putem atinge oamenii si face bine intr-un mod pe care nici Maica Tereza, nici altcineva de pe pamant, nu-l poate face. Fiecare dintre noi este chemat, in felul nostru aparte, sa facem precum Maica Tereza, "ceva frumos pentru Dumnezeu." In intreaga lume, prin toate aceste mici dar importante cai, setea lui Dumnezeu pentru om si a omului pentru Dumnezeu este satisfacuta, iar misiunea Maicii Tereza prin "Vino, fii lumina mea", continua sa fie indeplinita.

     In acest fel ne bucuram pentru si impreuna cu Maica Tereza, asa cum ne bucuram cu cei saraci si slabi de orice fel si din oricare loc, carora ea le-a aratat dragostea imensa a lui Dumnezeu, asa cum ne bucuram cu mic cu mare, pretutindeni unde am fost si unde vom fi, binecuvantati de ea, asa cum Biserica ii intoarce ei, in aceste zile, binecuvantarea.”

    

"Iti trebuie mult curaj si putere pentru a te purta frumos chiar si in conditii grele sau in situatii limita. Maica Tereza, Gandhi, Martin Luther King, Nelson Mandela” - si as adauga Michael Jackson, John Lennon - “sunt astfel de oameni.”

Cuvintele Maicii Tereza, “Prefer sa fac o greseala pentru ca sunt prea bun decat sa fac minuni fara nici o bunatate” sunt, poate, esenta gandirii celor care, pe aceasta cale si in felul lor unic, au ales sa-si indrepte pasii catre cunoasterea Iubirii care guverneaza legile lui Dumnezeu.

http://www.catholiceducation.org/en/faith-and-character/faith-and-character/mother-teresa-of-calcutta-the-light-of-love.html