NAMASTE, Mahatma!

In memoria lui Mahatma Gandhi

2 octombrie 1869 – 2 octombrie 2018

    “Nimeni nu trebuie sa stea smirna in fata altuia. Supunerea oarba este adeseori mai daunatoare decat supunerea brutala in fata biciului tiranului. Pentru sclavul unei brute inca exista speranta; dar nu exista speranta pentru sclavul iubirii.”/ Mahatma Gandhi

Astazi, lumea este maturata de uraganul violentei manifestat prin forta bruta indreptata asupra omului sau prin forta perfida, ascunsa, care ucide spiritul. Ne devoram unii pe altii in numele unor principii care maschiaza interese si instincte. Fiecare revendica pentru sine, refuzandu-l celorlalti, dreptul la legitimitatea actiunilor sale. Si asta pentru ca, in opinia fiecaruia, adevarul lui este singurul adevar. Pentru cei care detin puterea lumii, democratia este doar o lozinca, un instrument de manipulare in spatele caruia se ascund aceleasi interese obscure, pentru care, scopul va fi intotdeauna scuza mijloacelor folosite.

In secolul trecut, in plin avant al expansionismului colonial, un tip nou de eroism, izvorat din suferinta, s-a inaltat pe acest pamant: un palmas umil si slujitor al tarii sale si al umanitatii, Mahatma Gandhi, parintele Indiei, omul pentru care non-violenta a reprezentat titlul sau de noblete. Nu a fost purtatorul unor noi adevaruri, ci, dupa cum singur spunea, a fost un om modest, care a incercat sa reprezinte si sa urmeze Calea Adevarului, asa cum o stia: “Eu doar arunc o lumina noua sub maruntele si vechile adevaruri”.

Ranit adanc atat prin umilinta sa, cat si prin bunul-simt de care a dat dovada, acest maestru al adevarului si al iubirii a condus prin non-violenta un nou tip de razboi, cel al sufletului. A impresionat prin forta sufletului, ceea ce era aproape imposibil de impresionat. Un om simplu, bland si pios, dar cu o determinare si forta a spiritului greu de egalat, a reusit sa controleze si sa coordoneze sute de milioane de oameni, in lupta lor pentru libertate si autodeterminare fata de imperiul britanic.

A condamnat violenta, dar, prin rezistenta civila, nesupunerea si necooperarea in masa, non-violenta promovata de el a fost mai revolutionara decat orice violenta. “Isus Cristos –spunea el- este regele rezistentei pasive. Nici chiar Baghavad Gita nu indeamna la violenta, ci doar la indeplinirea datoriei, chiar cu riscul pierderii propriei vieti. Omul nu poseda puterea de a crea; in consecinta, nu are nici dreptul de a distruge. Trebuie indragit chiar si cel care face rau, dar asta nu inseamna ca trebuie sa toleram raul.”

“Nu trebuie sa ne temem ca metoda non-violentei este un proces lent si indelungat. Este cea mai rapida din lume pentru ca este sigura. Iubirea este o forta care poate fi folosita atat de oameni, cat si de comunitati. Poate fi folosita atat in probleme politice, cat si in cele casnice; aplicabilitatea sa universala este dovada permanentei si invincibilitatii sale. Poate fi folosita atat de barbati, cat si de femei si de copii. Este complet fals ca afirmam ca este o forta utila doar acelor oameni slabi, care nu sunt capabili sa se opuna violentei cu violenta. Aceasta forta reprezinta fata de violenta si, prin urmare, fata de oricare gen de tiranie, ceea ce reprezinta lumina fata de intuneric.”

“Religia non-violentei nu este doar pentru sfinti, ci pentru toti oamenii de rand. Este legea spitei noastre, precum violenta este legea brutelor. In fiinta brutei, spiritul doarme. Demnitatea umana cere o lege mai elevata: forta spiritului… Vreau ca tara mea sa practice aceasta lege, vreau ca ea sa fie constienta de puterea sa. Ea are un suflet nepieritor. Sufletul acesta poate invinge toate fortele materiale din lumea intreaga… Daca India isi va face din violenta un crez, atunci nu voi mai dori sa traiesc in aceasta tara; ea va inceta sa-mi inspire mandrie”

Cat de adevarate sunt aceste cuvinte pentru oricare om a carui tara sangereaza in pragul minciunii si al violentei brutelor aparute de nicaieri!... Sufletul lui va sangera pentru tara care i-a oferit, ca o mama, hrana spirituala si se va retrage, tacut, in singuratate, daca ea nu o va mai face.

“In aplicarea non-violentei trebuie sa fim convinsi de posibilitatea pe care o are orice fiinta umana, oricat de degradata ar fi ea, de a se indrepta prin intermediul unui tratament uman, care in acelasi timp este si usor practicabil. Non-violenta nu inseamna supunere oarba in fata raufacatorului. Non-violenta ii opune vointei tiranului toata taria sa sufleteasca. Astfel un singur om poate sfida un imperiu si e capabil sa provoace prabusirea acestuia..."

“Este de datoria fiecarei fiinte umane sa priveasca cu atentie in interiorul sau, sa se vada asa cum este si sa nu precupeteasca niciun efort pentru a-si imbunatati mintea, sufletul si trupul… Nu este datoria omului sa-si dezvolte toate aptitudinile pana la perfectiune. Datoria lui este de a-si dezvolta pana la perfectiune toate calitatile care-l inalta catre Dumnezeu si de a-si anihila defectele. Satisfactia consta in efortul depus, nu in atingerea idealului. Si un efort deplin constituie o victorie deplina.”

Cu admiratie deplina fata de aceasta forta a spiritului, iubirii si credintei, in Mesajul adresat lumii, Rabindranath Tagore scria despre Mahatma Gandhi si despre principiul sau, “ahimsa” (non-violenta): “Ii suntem recunoscatori lui Gandhi pentru ca a dat Indiei ocazia sa dovedeasca ca, adanca credinta in existenta spiritului divin in fiinta omeneasca, este inca vie... Faptul ca forta morala reprezinta o putere superioara fortei brutale va fi dovedit de poporul care nu poseda arme... Lupta noastra este o batalie spirituala. Este o lupta pentru Om. Noi trebuie sa emancipam Omul de plasele de paianjen pe care si le-a tesut imprejur, de aceste concepte ale egoismului national. Trebuie sa convingem fluturele ca libertatea cerului valoreaza mai mult decat adapostul coconului…”

“Gandhi a fost mai mult decat un Cuvant, el a fost un Exemplu. A evocat si intruchipat fortele spirituale latente din trecutul poporului sau, care s-au trezit si s-au recunoscut in fiinta sa. Fericit acela care reprezinta un popor, poporul sau adancit in mormant, care reinvie prin el” /Romain Rolland, autor al cartii “Mahatma Gandhi, O viata legendara”

Namaste = cuvant sanscrit, care inseamna “ma inchin tie” sau “ma inchin divinitatii din tine” si reprezinta renuntarea la propriul eu in fata celuilalt.

Mahatma = cuvant care in sanscrita si hindi inseamna “suflet mare”. Numele onorific dat de Rabindranath Tagore lui Gandhi.