miercuri, 27 decembrie 2017

GANDURI DE CRACIUN





Este ultima zi de Craciun din acest an...
si prima zi de Craciun din anii care vor urma!







Nimic altceva nu este mai linistitor, nimic altceva nu poate aduce mai multa magie si bucurie in sufletul nostru, decat glasul celor dragi in noaptea de Craciun. Frumusetea Craciunului o porti in suflet ca pe o binecuvantare ancestrala, ca pe o dorinta venita din timpurile pe care le-ai trait… sau ca pe o nazuinta mereu ravnita, purtata prin spatiile pe care le-ai strabatut. In ea este miracolul nasterii tale, magia copilariei, inocenta ta; este blandetea din glasul mamei sau din cel al bunicilor ale caror povesti, venite parca de peste timp, au creeat lumea de basm a efemerei noastre treceri prin lume. Toate aceste lucruri nu ai cum sa le uiti, nu ai cum sa le pierzi. Ele fac parte din tine, din fiinta ta.

Glasul intelept si incarcat de ani al Mosului este cel care redesteapta emotii, trairi care, odata cu darurile primite, revin cu intensitate. In fiecare an, seara magica de Craciun soseste odata cu glasurile cristaline ale colindatorilor si se pierde in noaptea instelata, odata cu clinchetul tot mai indepartat al zurgalailor.

De fiecare data, insa, ramanem cu magia acestui loc numit Pamant si, mai ales, cu aceea a nasterii lui Iisus... Un fapt care a fiintat in noi, acolo unde s-a nascut credinta, unde spiritul darniciei si bunatatii sufletesti a dainuit prin iubire si pasiune, prin intelegere si armonie, prin cuvintele Lui pline de intelepciune si har divin. Sarbatorim unul dintre cele doua momente ale anului, in care valorile perene adevarate sunt reconsiderate. Venit din Univers, Pamantul a insemnat pentru Iisus acel loc binecuvantat numit "acasa", locul tainic din suflet unde s-a regasit si de unde avea sa impartaseasca tuturor, adevarata iubire a lui Dumnezeu pentru oameni. Existenta Lui este unul dintre cele mai frumoase daruri de Craciun primite vreodata!   


In zilele Craciunului se faureste o lume nepanteana, in care renastem, ne detasam de lumea rea, anosta, catre o lume plina de savoare, de-o incredibila frumusete, in care totul e unic, in care iubirea, increderea, onestitatea, sensibilitatea sufleteasca sunt “fluturi de lumina” ce isi etaleaza ca intr-un joc copilaresc, frumusetea vie, multicolora.

Este o lume feerica in care, din adancul interior, sufletul isi desface in bucurie deplina, petalele catre lumina. In interiorul acestui suflet este un templu, un altar in fata caruia ingenunchez; acolo ma rog si-ti multumesc Tie, pentru infinitele clipe de veghe, pentru muzica tacuta a inimii Tale! Ma aplec cu bucurie in fata Frumusetii Tale Eterne pe care o vad si o simt pretutindeni, ca parte a Creatiei si Iubirii universale …

Nu stiu daca ziua magica a trecut sau daca ea este inca prezenta numai in sufletul meu! Imi este drag pomul de Craciun care inca mai straluceste si raspandeste vraja pentru copilul care salasuieste in mine. Ii simt durerea neimplinirii si bucuria sperantei pentru anii care vin. Vor fi, oare, ani mai buni pentru toti acei copii ai Tai, care au asteptat plini de speranta, clipa?...

Afara, pare sa ninga ultimii fulgi de ramas-bun si primii fulgi de bun-venit. Este atat de plina de stele aceasta noapte! In vis, totul este posibil, chiar si luna care straluceste printre miile de sperante si stelute argintii, care acum ning, ning intr-una... a disperare. Aninat de-un colt al ei, Mosul priveste gales, inlacrimat si trist, adancul a milioane de inimi… El stie ca au mai ramas atatea dorinte de implinit… si toate in speranta unei lumi mai bune, mai drepte...







In linistea Craciunului care a trecut si in veselia copilareasca a celui care va veni, 


Sa va fie viata plina de bucurii, sanatate si impliniri, ganduri pure - veselie de copii, in libertate si dreptate, in adevar si lumina!











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.